România și Republica Moldova fac pași tot mai concreți în direcția consolidării cooperării bilaterale în domeniul securității și al integrării europene, într-un context regional marcat de presiuni geopolitice, provocări de ordin energetic și necesitatea modernizării instituționale. Luni, la Chișinău, ministrul de interne al Republicii Moldova, Daniella Misail-Nichitin, s-a întâlnit cu Cristian-Leon Țurcanu, ambasadorul României în Republica Moldova, pentru a evalua stadiul proiectelor comune și perspectivele extinderii acestora.

Întrevederea a fost descrisă de ambele părți drept una „aplicată” și „orientată spre rezultate”, având în vedere proiectele aflate deja în derulare și necesitatea accelerării acestora, în special în zonele sensibile pentru securitatea celor două state: controlul frontierelor, schimbul de informații între structurile polițienești, gestionarea riscurilor transfrontaliere și modernizarea instituțiilor din domeniul ordinii publice.

Sprijin constant din partea României pentru infrastructura de securitate a Republicii Moldova

Ministrul Daniella Misail-Nichitin a subliniat în mod repetat importanța sprijinului oferit de România Republicii Moldova în ultimii ani, un sprijin care a mers dincolo de relațiile diplomatice obișnuite. Ea a evidențiat faptul că România nu s-a limitat la declarații politice, ci a contribuit efectiv la modernizarea capacităților Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Potrivit acesteia, investițiile românești s-au materializat în:

echipamente moderne pentru structurile MAI, inclusiv dotări pentru poliție, pompieri și autoritățile de frontieră, menite să crească eficiența intervențiilor și siguranța personalului;
proiecte bilaterale în domeniul securității, dezvoltate în cadrul unor programe susținute financiar și logistic de București;
inițiative transfrontaliere menite să reducă timpii de trecere a frontierei, prin modernizarea infrastructurii și extinderea zonelor de control coordonat;
programe finanțate prin Interreg, destinate modernizării managementului situațiilor de urgență și colaborării între autoritățile locale de pe ambele maluri ale Prutului.

Oficialul moldovean a menționat că MAI rămâne deschis să continue această direcție, cu accent pe intensificarea cooperării operaționale dintre polițiile celor două state, schimbul de informații în timp real, precum și perfecționarea managementului integrat al frontierei, un obiectiv cheie pentru avansarea spre Uniunea Europeană.

România, un actor-cheie în susținerea parcursului european al Chișinăului

La rândul său, ambasadorul Cristian-Leon Țurcanu a reafirmat rolul esențial pe care România îl joacă în apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Diplomatul a remarcat că, în contextul geopolitic actual, Chișinăul are nevoie de sprijin concret pentru a-și continua reformele, iar Bucureștiul este pregătit să rămână principalul partener al Moldovei în acest proces.

Țurcanu a explicat că discuțiile au vizat:

continuarea proiectelor comune destinate îmbunătățirii securității naționale a Republicii Moldova;
intensificarea reformelor în cadrul MAI, inclusiv în domeniul ordinii publice;
consolidarea structurilor responsabile de gestionarea situațiilor de risc;
accelerarea eforturilor pentru integrarea europeană, în special în ceea ce privește criteriile legate de statul de drept și securitatea frontierelor.

Ambasadorul României a subliniat că obiectivul final nu este doar modernizarea sectorului intern, ci pregătirea reală a Republicii Moldova pentru momentul aderării la Uniunea Europeană.

Cooperarea polițienească și controlul frontierelor — piloni esențiali în contextul regional

Parteneriatul dintre România și Republica Moldova a devenit tot mai intens în ultimii ani, mai ales pe fondul provocărilor generate de războiul din Ucraina și de presiunile exercitate asupra frontierelor estice ale UE. În acest context, cooperarea polițienească și gestionarea frontierelor nu reprezintă doar aspecte tehnice, ci piese strategice într-un puzzle mai amplu privind securitatea regională.

Republica Moldova a început deja implementarea unor sisteme de control modernizate, iar România oferă expertiză și infrastructură, astfel încât trecerea frontierei să fie mai eficientă și mai sigură. Extinderea punctelor de control coordonat — unde polițiștii de frontieră români și moldoveni acționează împreună — este una dintre direcțiile prioritare ale colaborării.

Totodată, programele Interreg au permis dezvoltarea unor proiecte comune pentru monitorizarea zonelor de frontieră, intervenții rapide în cazuri de risc și îmbunătățirea capacităților de protecție civilă.

O colaborare cu impact asupra comunităților de pe ambele maluri ale Prutului

Cooperarea dintre cele două state nu se limitează la nivel instituțional. Numeroase proiecte cu finanțare europeană sau bilaterală au vizat, în ultimii ani, comunitățile locale din apropierea frontierei, în special în domenii precum:

modernizarea infrastructurii de transport,
îmbunătățirea serviciilor publice,
reducerea vulnerabilităților în zonele expuse fenomenelor naturale,
digitalizarea serviciilor administrative.

Astfel, impactul colaborării nu se vede doar în documente oficiale sau declarații diplomatice, ci și în viața de zi cu zi a cetățenilor, fie că este vorba despre timpi mai scurți la trecerea frontierei, acces la servicii mai bune sau creșterea siguranței publice.

Un ritm accelerat al dialogului București–Chișinău

Întâlnirea dintre cei doi oficiali de la Chișinău se înscrie într-o serie mai amplă de contacte bilaterale intensificate în ultimele luni, menite să ofere Republicii Moldova sprijinul necesar pentru a avansa ireversibil pe calea integrării europene.

România rămâne cel mai important partener strategic al Chișinăului — un rol recunoscut atât în instituțiile moldovenești, cât și la Bruxelles — și este țara care a susținut cel mai ferm deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova.

Încheierea discuțiilor de luni transmite un mesaj clar: ambele state sunt hotărâte să-și coordoneze eforturile în fața provocărilor regionale și să transforme colaborarea deja existentă într-un pilon solid de stabilitate și securitate la frontiera estică a Europei.