Speriat de știrile de la televizor, m-am dus la medicul de familie să mă vadă și să-mi dea niscaiva leacuri preventive. Pentru că nu aveam programare on-line, a trebuit să aștept până ce a terminat de consultat toți programații.
– Altădată, să faci bine să te programezi, că vezi ce-i aici, și apoi nici eu nu-s câștigat la belciuge, să muncesc de pomană, și peste program!
M-am făcut că nu aud a doua parte a reproșului și, pentru că nu era nimic grav, mi-a dat o rețetă, ca să iau de la farmacie ceva pentru imunitate.
Cam nemulțumit de atitudinea și consultația lui, și pentru că văzusem și pățisem destule, adică nu îmbătrânisem „pe drumul bisericii”, am mai vorbit cu fiul meu, m-am mai consultat și cu alții și, pentru că nu aveam ce pierde, m-am adresat, în scris, OMS (Organizației Mondiale a Sănătății) și, după vreo trei luni de așteptare, am primit răspuns că în data de… la orele… voi fi primit în audiență.
– Dar bine, domnule, mi s-a adresat chiar în românește un domn cu ochelari, de ce ai bătut atâta drum până aici și nu te-ai adresat celor din țară ? Nu ai încredere în competența lor?
– Ba am, vai de păcatele mele, că văd că și mata și alți doctori mari din lume sunteți tot români de-ai noștri și ați făcut școală bună în țară, că de-aia v-au primit bine străinii și mulți ați ajuns oameni mari. Da` nu am încredere în cei de acolo, care au înlocuit grija față de om cu grija față de OMU, și mata care ești cu carte înțelegi bine ce înseamnă asta. Și mulți dintre ei, chiar dacă sunt de omenie, nu răzbesc cu trebile, nu au aparatură și medicamente, ori sunt opriți de șefi să mai aibă grijă și de cei ca mine. De fapt, eu nu m-am adus pe mine aici, ci am adus ȚARA la doctor, o țară bolnavă și neputincioasă, gata să-și dea duhul din cauza celor care se fac că o conduc.
Ca să ajungi la doctorii cei mari, trebuie să te programezi cu mult timp înainte și, cum la telefon e mereu ocupat, programarea trebuie făcută on-line, iar unul ca mine, fără internet și priceperea de a-l folosi, nu are nicio șansă. După capul meu, asta este ca și cum m-ai obliga să cumpăr o vacă, pentru a putea să beau o cană de lapte. Adică trebuie să cumpăr un computer, să fac niște cursuri, ca să-l pot folosi și să mă conectez la internet, dar nimeni nu se întreabă dacă am cu ce să-l cumpăr și dacă mă mai ajută capul să-l folosesc.
– De ce nu vă plângeți autorităților, să ia măsuri?
– Domnule dragă, autoritățile sunt tot ei, cei care au complicat lucrurile ca să nu se vadă interesele și furăciunile și să dea vina tot pe noi că nu respectăm hotărârile luate fără cap, cică pentru binele nostru. Se plâng că pleacă medicii din țară, dar nu fac nimic bun ca să-i țină acolo, unde s-au cheltuit bani mulți pentru pregătirea lor și unde e mare nevoie de ei. Îi trimit în spitale de pe vremea lui Carol Davila, cu dotări de secol XIX, unde medicamentele lipsesc, pentru că s-au epuizat fondurile, cu sistem informatic care se prăbușește când e mai mare nevoie de el și cu manageri care le pun bețe-n roate, ca să nu le ia locul.
Și mata mă cerți că nu mă plâng lor? Ai uitat, pesemne, vorba care spune „Corb la corb nu scoate ochii”, așa că n-ai de unde să știi ce clocesc aceste autorități la care mă trimiți mereu.
Dar eu îi știu bine și de aceea am ajuns să le înțeleg manevrele. Și ca să mă înțelegi mai bine, o să-ți spun una care le explică pe toate celelalte.
La noi, aleșii, judecătorii și alți barosani, pe lângă imunitate (că poporul e bolnav pentru că toată imunitatea au luat-o ei) au și pensii speciale, adică niște bani mulți și necuveniți pe lângă pensiile după contributivitate (alea care li se cuvin după ,,legea a veche”, cum zicea conu Leonida). Dar pentru că datoriile țării au ajuns foarte mari, UE i-a obligat pe guvernanți să le reducă, indicând expres tăierea pensiilor speciale. Aleșii mai întâi s-au certat și apoi, de ochii lumii, au votat desființarea acestor privilegii, știind bine că judecătorii Curții Constituționale (cei mai mari beneficiari ai acestor bani nemunciți) vor declara această măsură NECONSTITUȚIONALĂ. Și, ați ghicit, așa s-a și întâmplat.
Curat constituțional!
Acu, eu nu știu dacă în Constituție scrie că unii cetățeni sunt mai egali decât ceilalți și de aceea trebuie să primească pensii, pentru care nu au contribuit și că dacă nu le primesc este încălcată legea fundamentală a țării – CONSTITUȚIA, dar știu că, potrivit unui principiu de drept, niciun judecător nu poate să judece o cauză în care el este parte. Nu știu nici ce altă instanță ar fost competentă să se pronunțe în acest caz, dar cred că, este la fel de hilar ca în gluma auzită în limbajul fotbalistic: El centrează, el dă cu capul, el marchează.
Și după ce m-am descărcat de toate, sau aproape de toate ofurile, că mai sunt și altele, nădăjduiesc că ați înțeles de ce am pierdut timp și bani ca să vin până aici și nu m-am plâns autorităților de la noi. Nu știu ce puteri aveți sau dacă veți încerca ceva, ca să ne tămăduiți, dar m-am ușurat de o povară prezentând unui doctor mare simptomele unui om bolnav dintr-o țară foarte bolnavă.
autor: Gheorghe I. CIULPAN
