Moartea lui Rareș Ion, cunoscut printre prieteni drept „Castron”, a zguduit opinia publică. Tânărul, care la doar 13 ani uimea România cu vocea sa la emisiunea „Next Star”, a fost găsit fără suflare în propria locuință, într-un moment care a lăsat în urmă doar tăcere și întrebări fără răspuns. Rareș era cunoscut și pentru prietenia sa cu Vlad Pascu, cel devenit simbolul tragic al inconștienței și al pericolului pe care îl reprezintă consumul de droguri.
Ce s-a întâmplat cu acest copil talentat, care promitea o carieră artistică și o viață plină de lumină? De ce ajung tinerii să caute refugiu în substanțe care le distrug trupul și mintea? Și, mai ales, ce facem noi, ca societate, în fața acestor pierderi?
De la Next Star la singurătate
Rareș nu era doar o voce frumoasă. Era un copil sensibil, empatic, plin de energie și vise. Însă faima obținută prea devreme, lipsa unui sistem care să-l protejeze și anturajele periculoase l-au tras treptat în derivă. Prietenia cu Vlad Pascu nu a fost doar o coincidență. A fost poate și o formă de rătăcire comună, în care mai mulți tineri, pierduți între așteptări și traume nespuse, și-au găsit alinarea în droguri.
Drogurile – o moarte lentă și tăcută
Drogurile nu vin cu etichetă de avertizare. Nu vin cu semnal roșu și nici cu avertisment sonor. Vin în liniște, mascați în „distracție”, „evadare” sau „relaxare”. În realitate, ele sunt cătușe invizibile, care se strâng cu fiecare doză.
Rareș nu e singurul. Statisticile arată că România se confruntă cu o creștere alarmantă a consumului de substanțe în rândul adolescenților. Substanțele psihoactive ajung cu ușurință în licee, în parcuri, în casele în care părinții sunt prea ocupați, prea obosiți sau, pur și simplu, nu știu ce să mai facă.
O societate care tace e o societate complice
Cazul lui Rareș ar trebui să fie un strigăt de trezire. Nu mai e vorba doar de prevenție, ci de intervenție. De educație reală, de consiliere psihologică în școli, de controale și sancțiuni reale pentru traficanți. De campanii care să arate tinerilor nu doar ce sunt drogurile, ci mai ales ce fac ele – cum distrug visuri, cariere, prietenii, vieți.
Ce rămâne după „Castron”
După Rareș rămân amintiri, videoclipuri de pe scenă, și o familie frântă. Rămâne o generație întreagă de adolescenți care poate încă mai pot fi salvați. Dar pentru asta, nu e destul să aprindem o lumânare virtuală. E nevoie de implicare reală. De curajul de a vorbi despre durere, de a cere ajutor, de a înfrunta rușinea și de a spune: „Ajunge”.
Date alarmante despre consumul de droguri în rândul adolescenților
Conform Raportului Național privind situația drogurilor în România, 16,9% dintre tineri au consumat droguri cel puțin o dată în viață, 10% în ultimul an și 6,6% în ultima lună. Canabisul este cel mai consumat drog în rândul adolescenților.
Un studiu realizat de Salvați Copiii România arată că trei din zece copii cunosc pe cineva care a consumat substanțe psihoactive, iar aproape jumătate dintre adolescenții peste 14 ani au fumat sau vapat în ultima săptămână.
🧠 Opinie de specialitate
Psihoterapeutul Eugen Hriscu subliniază că fenomenul consumului de droguri în școli a luat amploare din cauza lipsei investițiilor în programe de prevenire și consiliere psihologică. El consideră că înăsprirea pedepselor nu este o soluție eficientă.
🎙️ Mărturii ale foștilor consumatori
Foști dependenți de droguri au împărtășit experiențele lor, evidențiind cum consumul a început adesea din curiozitate sau influența anturajului și a dus la pierderea controlului asupra propriei vieți.
🛡️ Ce putem face?
Pentru a combate acest fenomen, este esențială implementarea unor programe de prevenire în școli, asigurarea accesului la consiliere psihologică și implicarea activă a părinților și comunității. Educația și dialogul deschis sunt instrumente cheie în protejarea tinerilor de pericolul drogurilor.
Moartea lui Rareș Ion este un semnal de alarmă care ne obligă să acționăm pentru a preveni alte tragedii similare.
