Creierul este un organ care, la fel ca restul corpului nostru, îmbătrânește odată cu trecerea anilor.
Dacă ne dorim cu toții să rămânem mai tineri, nu este doar pentru că nu ne plac ridurile, ci și pentru a evita numeroasele boli legate de îmbătrânire.
Care este diferența dintre Alzheimer și demență (și de ce aceasta din urmă este considerată cea mai mare provocare pentru sănătatea timpului nostru)
Previziunile arată că, în anul 2050, 25% din populația Europei va avea peste 65 de ani, iar numărul persoanelor de peste 80 de ani se va tripla.
Dar oare există un „izvor al tinereții” pentru creierul nostru?
Deși probabil nimic nu ne poate face să dăm timpul înapoi, putem încerca să îmbătrânim într-un mod sănătos și să reducem efectul pe care îl are trecerea anilor.
Ce este îmbătrânirea?
Îmbătrânirea ar putea fi definită ca ansamblul de schimbări care apar odată cu vârsta și care provoacă o scădere a capacităților noastre fiziologice, motorii și cognitive (gândire).
Îmbătrânirea primară este graduală și inevitabilă și are loc de-a lungul vieții noastre.
Îmbătrânirea secundară sau prematură este declanșată de suferința cauzată de anumite boli sau de abuzul de substanțe și poate fi prevenită.
Vârsta cronologică (cea din certificatul de naștere) indică timpul care a trecut de la nașterea noastră.
Totuși, există și vârsta fiziologică, care depinde de starea organismului nostru și poate fi mai mică decât cea cronologică (dacă avem grijă de noi) sau mai mare (dacă avem obiceiuri nesănătoase).
Îmbătrânirea creierului
Odată cu vârsta, dimensiunea creierului scade, pierdem neuroni și se modifică producția de hormoni și neurotransmițători.
Cu toate acestea, cea mai importantă schimbare care are loc este pierderea multora dintre conexiunile dintre neuroni, celule cu viață lungă care nu se divid și, prin urmare, se regenerează cu dificultate.
O altă consecință a îmbătrânirii cerebrale este acumularea de proteine sub formă de aglomerări, care tind să se depună atât în interiorul, cât și în exteriorul neuronilor.
Acest lucru poate declanșa dezvoltarea unor boli neurodegenerative asociate cu vârsta, precum boala Alzheimer sau Parkinson.
Este important de clarificat că ceea ce se numește în mod obișnuit demență senilă este un termen învechit. Îmbătrânirea nu implică neapărat apariția unei demențe sau o pierdere importantă a memoriei.
Pe lângă grija față de ceea ce mâncăm, este recomandat să dormim opt ore pe zi.
Măsuri pentru a încetini îmbătrânirea:
Alimentația este esențială pentru a îmbătrâni într-un mod sănătos.
Cea mai recomandată este dieta mediteraneană, care, pe scurt, presupune un consum redus de carne și carne de pasăre, un consum scăzut până la moderat de lactate, o cantitate moderată de alcool (vin) și grăsimi (ulei de măsline), precum și un aport ridicat de legume, leguminoase, fructe, cereale și pește.
S-a demonstrat că dieta mediteraneană reduce riscul de tulburări cognitive și de boli precum Alzheimer.
De asemenea, restricția calorică sau limitarea caloriilor pe care le consumăm poate ajuta la întârzierea îmbătrânirii.
În timpul somnului, spațiul dintre neuroni crește, facilitând curățarea și buna lor funcționare. Prin urmare, menținerea unui somn odihnitor favorizează un proces de îmbătrânire mai sănătos.
Exercițiul regulat și activitatea fizică sunt esențiale pentru a reduce efectele îmbătrânirii.
Studii clinice arată că antrenamentul fizic cu intensitate moderată are un rol neuroprotector, încetinind scăderea volumului creierului și îmbunătățindu-i funcționarea.
Mai exact, exercițiul aerob îmbunătățește funcția cognitivă, nu doar în timpul îmbătrânirii, ci și la persoanele care suferă de boli neurodegenerative.
Baza acestei neuroprotecții este asociată cu formarea de noi conexiuni între neuroni.
Alte obiceiuri sănătoase ne pot ajuta, de asemenea, să evităm efectele îmbătrânirii premature.
S-a demonstrat că persoanele care au un nivel educațional mai ridicat sau care desfășoară o anumită activitate intelectuală – citind, studiind sau dobândind noi abilități – au o predispoziție mai scăzută de a dezvolta demență.
Fără a merge mai departe, în timp ce un consum excesiv de alcool poate induce tulburări cognitive, alte băuturi alcoolice pot fi benefice pentru menținerea unei bune sănătăți mentale.
Vinul, de exemplu, are un conținut ridicat de polifenoli, care au acțiune antiinflamatoare și antioxidantă.
În mod cert, fumatul este un obicei de evitat, deoarece a fost asociat cu accelerarea îmbătrânirii și apariția problemelor cognitive și a demenței.
Nu trebuie neglijați nici factorii de risc legați de bolile cronice, extrem de frecvente la persoanele în vârstă.
Menținerea activității și integrității creierului depinde, într-o mare măsură, de vasele de sânge care asigură o bună irigare.
Hipertensiunea, ateroscleroza și nivelurile ridicate de colesterol cresc riscul de tulburări cognitive, accident vascular cerebral și demență.
Diabetul și obezitatea afectează metabolismul glucozei și generează rezistență la insulină. Ambele dezechilibre pot provoca leziuni cronice ale neuronilor și pot accelera îmbătrânirea creierului.
Tulburările de dispoziție nu ajută nici ele.
Depresia este o tulburare emoțională foarte frecventă la persoanele în vârstă și este cauzată de un dezechilibru al neurotransmițătorilor, moleculele pe care neuronii le folosesc pentru a comunica între ei.
Acest dezechilibru se poate traduce printr-o funcționare deficitară a creierului pe termen lung, ceea ce ar accelera îmbătrânirea cerebrală.
În esență, cheia pentru a menține un creier sănătos și tânăr este aceeași ca pentru restul organismului.
Adică: trebuie să menținem o dietă sănătoasă, să dormim suficient, să evităm consumul excesiv de alcool, să renunțăm la fumat și să reducem stresul, să facem exerciții fizice moderate și să prevenim apariția altor boli sau, cel puțin, să le menținem sub control.
