Dezvăluirea profilului teoreticienilor conspirației
În lumea de astăzi, care este puternic interconectată, teoriile conspirației au câștigat o aderență semnificativă, captivând mințile multor oameni din întreaga lume. Aceste teorii conspiraționiste vin adesea ca niște provocări pentru idei și fapte acceptate la scară largă și în timp ce unele dintre ele pot să conțină chiar și un sâmbure de adevăr, altele sunt pur speculative și fără nici o dovadă substanțială la bază. Și cum altfel puteam încheia aceste dezvăluiri privitoare la conspirații și conspiraționiști dacă nu cu o creionare a profilului teoreticienilor ei.
De ce ? Pentru simplul fapt că înțelegerea profilului acestora aruncă o rază de lumină asupra motivațiilor, proceselor cognitive și a dinamicii sociale care le guvernează modul de a gândi și de a acționa. În cele ce urmează vom pătrunde din nou în lumea complicată a teoreticienilor conspirației și vom explora la nivel de editorial, caracteristicile și impactul lor potențial asupra societății.
O primă caracteristică a acestor teoreticieni ai conspirației este scepticismul și neîncrederea în toți și în toate cu excepția propriilor idei și alegații pe care le susțin uneori până la fanatism. Ei pun la îndoială guvernele, corporațiile, mass-media și orice altă entitate acuzând manipularea informației cu scopul menținerii controlului și al înșelării publicului.
De asemenea, aceștia tind să prezinte un soi de prejudecăți legate de cunoaștere cum ar fi “prejudecata de confirmare” prin care caută selectiv și interpretează informații care confirmă credințele lor preexistente. Legat de cele menționate, ei mai tind destul de frecvent să conecteze evenimente fără legătură pentru a crea o narațiune care să susțină teoria lor conspiraționistă. Cu alte cuvinte, unesc realități disparate cu scopul de a crea irealități plauzibile. Demersurile lor mai pot să vină și din nevoia de a înțelege după mintea lor, evenimente sau fenomene complexe care li se par altfel aleatorii sau haotice.
În fine, acești teoreticieni ai conspirației se simt uneori marginalizați sau privați de drepturi prin credințele unei majorități pe care o percep ca pe ceva ostil și atunci caută ca prin promovarea convingerilor lor, să dobândească un sentiment de apartenență la o comunitate de indivizi asemănători, care să împărtășească perspectivele lor alternative. Practic, în felul acesta caută să își construiască un soi de platformă de la nivelul căreia vocile lor să se facă auzite.
Să vedem în continuare ce motivații putem găsi în spatele acestui tip de acțiuni. O teorie conspiraționistă care produce aderenți poate oferi celui care o propagă un sentiment de superioritate, care duce la o creștere a stimei de sine dublată de un sentiment de control, prin aceea că ei ar poseda cunoștințe despre care alții nu știu.
Teoriile conspirației pot oferi unora un sens și un scop în special în conjuncturi tulburi și tensionate prin aceea că narațiunea pe care se bazează, care este alcătuită din aproape orice, poate fi modelată astfel încât să dea impresia unei explicații cuprinzătoare pentru fenomene care altfel ar putea fi mai dificil de înțeles. De asemenea, pentru a câștiga simpatie dând satisfacție, teoriile acestea pun pe tavă întotdeauna un țap ispășitor sau o agendă ascunsă care este de vină pentru nedreptatea sau tragedia percepută de cei cărora li se adresează.
Și, la finalul incursiunii noastre în lumea conspirației, să vedem care sunt efectele acesteia asupra societății sau, altfel spus, care sunt rezultatele “muncii” teoreticienilor conspirației.
În primul rând poate fi vorba de erodarea încrederii populației în instituții, inclusiv în guverne, mass-media și în adevărul științific. Acest lucru poate duce la împiedicarea eforturilor colective de abordare a provocărilor societale și chiar la subminarea unor procese democratice. De asemenea, teoriile conspiraționiste pot duce la diviziuni în cadrul societății, asmuțind pe unii împotriva altora, iar această polarizare poate duce la fragmentare socială și la împiedicarea dialogului constructiv și a cooperării. Și, nu în ultimul rând, teoriile conspirației, prin răspândirea de neadevăruri sau cel puțin de afirmații neverificate, pot avea efecte negative atât asupra sănătății publice, cât și asupra coeziunii sociale.
Rămâne, cum se spune, să decidă decidenții dacă vom continua ca până acum sau vom acorda cu adevărat atenția cuvenită educației sub toate aspectele ei, pentru a putea ulterior să promovăm gândirea clară, rațională și liberă, care să fie scut în fața teoreticienilor conspirației și să fie punte spre un viitor informat și coeziv.
