Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Caraș-Severin, împreună cu polițiști ai Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Caraș-Severin, au pus în aplicare 58 de mandate de percheziţie domiciliară pe raza județelor Timiş şi Arad, într-un dosar penal având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, contrabandă, spălarea banilor, divulgarea informațiilor secrete de stat şi divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
În urma activităților de urmărire penală, s-a constatat că, pe parcursul anului 2024, pe raza județului Timiș, s-a constituit o grupare de criminalitate organizată, formată din peste 30 de membri, condusă de un suspect (cetățean străin), specializată în comercializarea de bijuterii din metale prețioase, o parte dintre acestea fiind introduse ilegal în România din Turcia, cu eludarea prevederilor legale. De asemenea, erau comercializate bijuterii contrafăcute, purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate legal.
Potrivit DIICOT Caraș-Severin, bijuteriile erau introduse pe piață prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de membrii grupării, fără evidențierea lor în documentele contabile și fără a se achita obligațiile fiscale datorate bugetului de stat.
Pentru ascunderea sursei ilicite a sumelor de bani obținute și a bunurilor tranzacționate, suspecții au recurs la înregistrarea în evidențele contabile de achiziții fictive de pe teritoriul național, creditări cu sume nejustificate față de veniturile declarate, precum și la achiziția de bunuri imobile de valoare mare, pe numele unor persoane apropiate, considerate de încredere.
Cercetările efectuate au arătat că unii membri ai grupării infracționale organizate, motivați de câștigurile semnificative obținute din activități de evaziune fiscală și spălare de bani, au decis să își extindă operațiunile ilegale.
Astfel, aceștia au introdus în România tot din Turcia și alte categorii de bunuri, precum articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și parfumuri, majoritatea inscripționate cu însemnele unor branduri de renume, fiind însă produse contrafăcute.
Mărfurile erau introduse în țară prin evitarea controlului vamal și ulterior comercializate în afara circuitului fiscal legal, cu scopul obținerii unor profituri considerabile din vânzarea „la negru”.
Potrivit probatoriului administrat în cauză, s-a constatat că gruparea infracțională organizată prezenta o structură ierarhică de tip piramidal, alcătuită din cinci paliere distincte, fiecare cu roluri bine determinate.
Primul palier era reprezentat de liderii grupării, respectiv coordonatorii grupurilor de societăți comerciale implicate în comercializarea bijuteriilor din metale prețioase, care luau deciziile esențiale privind direcțiile de acțiune ale rețelei.
Al doilea palier era compus din persoane din cercul apropiat al liderilor, respectiv angajați în cadrul societăților controlate de aceștia, formal încadrați în funcții de lucrători comerciali, dar care exercitau atribuții în sprijinul activității infracționale.
Palierul al treilea a fost constituit din foști și actuali funcționari publici cu statut special, iar ultimele două paliere includeau funcționari publici din cadrul instituțiilor cu atribuții de control și supraveghere financiară, de protecție a consumatorilor, precum și angajați ai unor instituții financiar-bancare cu responsabilități privind monitorizarea și raportarea tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor.
Astfel, cele mai multe dintre acțiunile de verificare desfășurate la societățile comerciale controlate de lider nu au fost eficiente, întrucât acesta a fost avertizat de către foşti angajaţi ai IPJ Timiș, pe baza informaţiilor furnizate de polițiști activi, din cadrul aceluiași inspectorat, despre data, modul și componența echipelor de control.
Totodată, membrii grupării și-au activat diverse contacte în zona de operare, în rândul funcționarilor, inclusiv a celor cu statut special din instituții cu atribuții de constatare și sancționare a faptelor de natură economică, precum și în rândul lucrătorilor bancari responsabili de raportarea și sesizarea tranzacțiilor suspecte în domeniile vizate.
Pentru a putea continua activitatea infracțională, liderul grupării de criminalitate organizată a recurs la două metode principale de protejare a rețelei prin coruperea funcționarilor publici, respectiv oferirea directă de bijuterii din aur, în schimbul asigurării protecției (transmiterea periodică de informații referitoare la planificarea și desfășurarea controalelor, precum și la obținerea unor soluții favorabile în cauzele aflate deja în curs) și suportarea cheltuielilor aferente unor petreceri și evenimente desfășurate în restaurante sau cluburi, organizate în beneficiul unor angajați cu funcții de decizie, în scopul de a determina o conduită profesională favorabilă intereselor grupării.
Sunt puse în executare peste 30 de mandate de aducere, suspecții fiind audiați la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Caraș-Severin.
