Marți, 16 aprilie, în Olympia, Grecia, locul de naștere al Jocurilor Olimpice antice, a fost aprinsă Flacăra pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. Flacăra Olimpică călătorește acum într-o ștafetă pentru a aprinde focul în ceaunul stadionului, astfel marcându-se deschiderea Jocurilor Olimpice de vară din iulie 2024.
În Olympia Antică, locul unde s-au desfășurat Jocurile Olimpice antice de mai bine de 1.000 de ani, se credea că o flacără ar arde perpetuu pe un altar, simbolizând spiritul etern al Jocurilor: căutarea de durată a excelenței și a unității umane.
Cerul înnorat a împiedicat iluminarea tradițională, atunci când o actriță îmbrăcată ca o preoteasă greacă antică folosește soarele pentru a aprinde o torță de argint – după ce a rostit o rugăciune simbolică lui Apollo, zeul soarelui grecilor antici. A fost folosită în schimb o flacără de rezervă care fusese aprinsă în același loc luni, 15 aprilie, în timpul repetiției finale.
Ceremonia de aprindere a flăcării olimpice, desfășurată la Templul din Heraion (al zeiței Hera), a adus un omagiu moștenirii grecești a Jocurilor Olimpice, consolidând legătura profundă dintre tradițiile antice și Jocurile moderne.
Evenimentul a debutat cu Imnul Olimpic, interpretat de mezzosoprana Joyce DiDonato, urmat de cele ale Franţei şi Greciei, iar primul care a luat cuvântul a fost Aristidis Panagiotopoulos, primarul din Olympia, care a ţinut să le ureze oaspeţilor „bun venit în acest sit sacru pentru aprinderea flăcării, unde a apărut un mesaj universal, un mesaj de pace şi reconciliere a popoarelor”.
În mod normal, cea mai de frunte dintr-un grup de preotese în rochii lungi, plisate, scufundă torța plină cu combustibil într-o oglindă parabolică care concentrează razele soarelui asupra ei și izbucnește focul. Însă, acum, date fiind circumstanțele meteo, nici măcar nu a încercat, ci a mers direct către flacăra de rezervă, păstrată într-o copie a unei oale grecești antice. În mod ironic, câteva minute mai târziu, soarele a strălucit.
Pentru a asista la aprinderea flăcării, pe stadionul unde au avut loc cele mai vechi Jocuri înregistrate în 776 î.Hr., s-au adunat demnitari și membri ai publicului, având parte de un eveniment cu o coregrafie bogată în simboluri, inspirată din tradițiile și valorile Greciei antice.
De pe stadionul antic din Olympia, o ștafetă de purtători de torță are misiunea să transporte flacăra pe un traseu de 5.000 de kilometri prin Grecia, inclusiv mai multe insule, până la predarea organizatorilor Jocurilor de la Paris la Atena, pe 26 aprilie.
Președintele Comitetului Olimpic Internațional, Thomas Bach, a spus că aprinderea flăcării combină „un pelerinaj la trecutul nostru în Olympia antică și un act de credință în viitorul nostru”, după care a continuat subliniind că, „în aceste vremuri dificile… cu războaie și conflicte în creștere, oamenii s-au săturat de toată ura, agresiunea și știrile negative. Tânjim după ceva care ne unește; ceva care este unificator; ceva care ne dă speranță”.
Așadar, în mijlocul templelor ruinate și terenurilor de sport unde s-au ținut jocurile antice din 776 î.Hr.-393 d.Hr., în Olympia, un sit întins, într-o vale luxuriantă de la confluența a două râuri, frumos primăvara, plin de copaci ornamentali (copacul lui Iuda) cu flori roz, iriși mici albaștri și ocazional anemone roșii, autoritățile elene au menținut un nivel ridicat de securitate, după ce, în urmă cu mai mulți ani, protestele activiștilor pentru drepturi au întrerupt ceremoniile de aprindere a flăcării, poliția, înarmată, oprind vehiculele care soseau și verifica dacă există explozibili, în timp ce câinii adulmecători au „pieptănat” terenul.
Primul purtător de torță a fost Stefanos Douskos, Campion Olimpic, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo, în 2021, care a fugit la un monument din apropiere care conține inima baronului francez Pierre de Coubertin, forța motrice din spatele renașterii moderne a jocurilor.

Următoarea alergătoare a fost Laure Manaudou, o înotătoare franceză care a câștigat trei medalii la Atena în 2004 și care acum, la această ceremonie, a fost prima purtătoare a flăcării olimpice din partea Franţei. Ea a predat-o înaltului oficial al Uniunii Europene, Margaritis Schinas, un grec.
Thomas Bach, președintele Comitetului Internațional Olimpic, i-a lăudat pe organizatorii de la Paris pentru că au făcut „o treabă remarcabilă” cu pregătirile pentru jocurile din 26 iulie-11 august și a subliniat impactul lor asupra mediului, spunând că eforturile de curățare vor face posibil înotul în râul Sena, care traversează Parisul, „pentru prima dată după o sută de ani”.
Politica CIO a ridicat capul pentru scurt timp și în Olimpia, șefii a două federații sportive criticând liderul de atletism Sebastian Coe pentru că a încălcat tradiția olimpică săptămâna trecută, promițând premii în bani de 50.000 de dolari fiecărui medaliat cu aur de la Paris. Banii vor fi plătiți din cota veniturilor jocurilor olimpice pe care CIO o plătește organelor de conducere ale sporturilor olimpice.
Președintele Uniunii Internaționale de Ciclism, David Lappartient, s-a plâns că Coe nu s-a consultat cu alte sporturi înainte de a-și anunța mutarea.
„Credem cu adevărat că acesta nu este spiritul olimpic”, a spus Lappartient. „Dacă concentrăm banii… numai pe sportivii de top, numai pe aur, atunci, desigur, o mulțime de oportunități vor dispărea pentru sportivii din întreaga lume.”
Se așteaptă ca Coe să candideze la președinția CIO, care ar trebui să devină vacantă în 2025. Lappartient este aproape de Bach și este văzut din ce în ce mai mult ca un potențial succesor.
Din Grecia, Flacăra Olimpică va călători din portul Pireu al Atenei pe Belem, o navă franceză cu pânze cu trei catarge construită în 1896 – anul primelor jocuri moderne de la Atena. Potrivit căpitanului Aymeric Gibet, Flacăra Olimpică va ajunge în 8 mai în portul din sudul Franței Marsilia, un oraș fondat de coloniștii greci în urmă cu aproximativ 2.600 de ani.
Belem a ajuns luni în Katakolo, lângă Olympia. Privitorii au inclus un grup mic și entuziast de turiști din regiunea nord-vest a Franței, Bretania, unde se află portul de origine al navei, Nantes, fluturând steaguri franceze și bretone.
„Ne-am gândit că ar fi o oportunitate unică de a vedea iluminarea flăcării la situl istoric Olympia”, a spus Jean-Michel Pasquet din Lorient, lângă Nantes. „Și când am aflat și că Belem va purta flacăra… am spus că trebuie să facem asta.”
Dar Pasquet a spus că va trebui să urmărească Jocurile de la Paris de acasă. „Pentru noi, ar fi cu adevărat foarte scump, inaccesibil, să mergem la locații”, a spus el. „Așa că le vom urmări la televizor… din fotoliile noastre”.
Odată cu sosirea flăcării olimpice în Marsilia, ia startul începutul festivităților de sărbătoare în națiunea gazdă.
În următoarele aproape 70 de zile, aproximativ 10.000 de purtători de torțe vor purta Flacăra Olimpică, traseul ducându-i prin aproximativ 400 de orașe, în 65 de regiuni din Franța și include vizite în șase teritorii de peste mări (Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Polinezia Franceză, Réunion și Noua Caledonie).
La Paris, pe 26 iulie, Flacăra Olimpică va rămâne aprins până la Ceremonia de Închidere, două săptămâni mai târziu.
Flacăra va aprinde, de asemenea, Jocurile Paralimpice, care au loc între 28 august și 8 septembrie, unde 1.000 de purtători de torțe vor ajuta la difuzarea torței în 50 de orașe franceze.
Francezii au promis jocuri fastuoase și sunt primii care au anunțat o ceremonie de deschidere care va avea loc în afara unui stadion. Potrivit organizatorilor locali, planul inițial este ca aproximativ 10.500 de sportivi să defileze prin inima capitalei franceze de-a lungul râului Sena.
Franța a anunțat recent că, capacitatea de prezență la ceremonia de deschidere va fi redusă la jumătate din motive de securitate, până la aproximativ 324.000 de persoane de la 600.000 inițial.
Într-un interviu de luni, 15 aprilie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că, din cauza problemelor de securitate, este explorat un plan B care ar putea duce la mutarea ceremoniei pe un stadion. El a vorbit și despre intențiile sale de a promova idealurile armistițiului olimpic.
Jocurile antice au servit nu numai ca platformă pentru competiția atletică, ci și ca simbol al unității și al promovării păcii. În timpul Jocurilor, a fost respectat un armistițiu sacru. Scopul armistițiului olimpic a fost de a oferi o trecere sigură pentru sportivii și spectatorii care călătoresc spre și dinspre Olympia.
Au fost multe eforturi pentru a reînvia armistițiul olimpic, care a fost invocat ca obiectiv universal de către ONU în mod regulat din 1993. Până în prezent, a existat doar un succes limitat.