În urma unui audit amănunțit realizat de Curtea de Conturi Timiș, au fost identificate o serie de nereguli și posibile fraude în cadrul Centrului de Proiecte Timișoara, instituție care a gestionat finanțările pentru proiectele culturale în Anul Capitalei Europene a Culturii. Raportul de audit financiar pentru anul 2023 a arătat că nu doar procedurile financiare, ci și modul în care au fost gestionate plățile către beneficiarii de finanțări nerambursabile sunt susceptibile de a fi fost neregulamentare.
Una dintre cele mai grave acuzații vizează acceptarea la decontare a unor plăți efectuate de către beneficiarii finanțărilor către propriile lor persoane sau organizații afiliate, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la legalitatea acestor tranzacții. Conform raportului, asociațiile care au primit finanțări nerambursabile au plătit sume considerabile către membri ai propriilor organe de conducere, prin intermediul unor PFA-uri create special pentru aceste plăți. În cazul Asociației Identity.Education, de exemplu, aproape o treime din totalul finanțării a fost direcționată către președintele asociației, iar acest tipar a fost regăsit și în alte două asociații beneficiare.
Curtea de Conturi a identificat nereguli și în ceea ce privește ghidurile de finanțare, care nu respectă în totalitate legislația privind finanțele publice. Aceste ghiduri nu sunt clare în privința tranșelor de plată și documentelor justificative necesare pentru a demonstra că plățile au fost realizate strict pentru proiectele aprobate, ceea ce ridică îngrijorări majore în ceea ce privește transparența și legalitatea fondurilor publice gestionate.
În plus, auditul a scos la iveală faptul că nu există reglementări care să limiteze sumele alocate managerilor de proiect sau să prevină cumulul de roluri, ceea ce ar putea conduce la situații în care aceiași indivizi sunt plătiți pentru mai multe funcții în cadrul aceluiași proiect, o practică ce poate duce la riscuri financiare și abuzuri.
Centrul de Proiecte Timișoara a răspuns acestor acuzații, susținând că nu există o interdicție explicită în legislație privind încheierea de contracte între asociațiile beneficiare și entitățile create de membrii acestora, iar plățile respective nu ar constitui un prejudiciu. În schimb, instituția a declarat că va lua în considerare recomandările Curții de Conturi pentru a îmbunătăți procedurile de finanțare în viitor.
În ciuda apărării instituției, acest scandal ridică mari semne de întrebare privind modul în care fondurile publice au fost gestionate în Anul Capitalei Europene a Culturii, punând sub semnul întrebării integritatea și transparența unui proiect cultural care ar fi trebuit să reflecte cele mai înalte standarde de gestionare a banilor publici. Aceste nereguli nu doar că riscă să afecteze reputația Timișoarei ca destinație culturală, dar și să pună în pericol încrederea publicului în gestionarea fondurilor pentru proiectele culturale, în special atunci când sunt implicate sume importante de la bugetul local și de stat.
În acest context, este esențial ca autoritățile să ia măsuri urgente și eficiente pentru a proteja interesul public și a restabili încrederea în modul în care sunt gestionate proiectele financiare în domeniul cultural.
