Un leu mai puternic decât economia?
De cinci ani încoace, leul românesc sfidează realitatea economică. În ciuda unui deficit comercial masiv, a investițiilor străine în scădere și a dezechilibrelor bugetare, cursul de schimb s-a încăpățânat să rămână sub pragul de 5,00 lei pentru un euro. În mai 2025, acest prag a fost în sfârșit depășit — dar întrebarea rămâne: cum a fost posibilă o asemenea stabilitate artificială? Ca economist format în România și Certified Public Accountant în Statele Unite, acest „miracol valutar” mi-a trezit suspiciuni. Așa că am pornit o analiză comparativă a datelor economice din ultimii ani și am ajuns la o concluzie inconfortabilă: leul a fost menținut artificial într-un interval de confort politic, nu economic.
Zlotul și leul – două monede, două realități
Comparând cursul leului cu cel al zlotului polonez între 2015 și 2025, diferența este izbitoare. Zlotul a oscilat în funcție de balanța comercială și de evenimente externe precum pandemia și războiul din Ucraina. În schimb, leul a rămas aproape neclintit între 2020 și 2025 — un platou inexplicabil într-o economie cu deficite cronice.
Evolutia leului romanesc in raport cu euro, perioda [august 2015- may 2025].
Evolutia zlotului polonez in raport cu euro, perioda august [2015- may 2025].
În timp ce Polonia a înregistrat excedente comerciale în 2020, 2021 și 2023, România a acumulat deficite de peste 30 de miliarde de euro anual în aceeași perioadă. Din punct de vedere teoretic, o astfel de situație ar fi trebuit să conducă la deprecierea leului, nu la menținerea unui curs stabil.
Remiteri vs. realitate comercială
Una dintre ipotezele care ar putea explica stabilitatea leului este fluxul valutar venit din exterior — în special remiteri și investiții străine directe. În realitate însă, aceste sume sunt insuficiente.
– Remiteri de la diaspora: aprox. 4 -5 miliarde euro anual
– Investiții străine directe: în scădere, sub 6 miliarde euro în 2024, de la 11 miliarde in 2022
De mentionat aici, ca nu am luat in considerare fluxurile financiare, din fonduri europene, emisiunile de titluri de stat, de obligatiuni, sau corporate bonds exprimate in valuta, pentru a simplica rationamentul. Deasemenea, cresterea reservei valutare a BNR din ultimii ani se datoreaza, in primul rand a componentei mixa de aur si valuta, unde procentul de radament a aurului, pentru 103,4 tone cat detine BNR-ul a fost de 92% din 2022, de la 1,672 USD pentru o uncie (28,35 grame) cat era in septembrie 2022 la $3,375-$3,400 USD in momentul de fata. Nu poate nimeni emite pretentia ca dinamica rezervei valutare a BNR-ului ar avea un direct impact asupra cursului leu / euro sau dollar. Aceasta crestere nu e de natura economica ci din profitul nerealizat rezultat din cotarea de piata a acestui activ, care face parte din reserva BNR.
Comparați aceste cifre cu un deficit comercial de 33 miliarde euro în 2024. Rezultatul: intrările de valută acoperă doar o treime din ieșiri. Diferența trebuie compensată de undeva — iar singura explicație plauzibilă este intervenția BNR prin vânzări de valută pentru a susține leul.
In graficul de mai jos, observam o accentuare a deficitului commercial dintre Importurile exprimate in preturi CIF, comparate cu Exporturi preturi FOB, in ultimii ani cuprinsi intre august 2022 si pina in decembrie 2024.
Sursa: Revistabiz.ro/ Deficitul balantei externe a Romaniei
Cursul valutar — realitate sau iluzie?
BNR afirmă că leul este într-un regim de „flotare controlată” — un concept teoretic menit să reflecte o politică monetară flexibilă și adaptabilă. În practică, însă, am fost martorii unui curs fixat de facto, cu deviații minime, ceea ce contrazice orice logică de piață liberă.
Această iluzie de stabilitate a permis guvernanților să mențină aparența unei economii echilibrate, mascând realități precum:
– creșteri salariale necorelate cu productivitatea,
– cheltuieli publice nesustenabile, pensile speciale
– investiții private insuficiente
Ce urmează?
În mai 2025, bariera psihologică de 5,00 lei/euro a fost în sfârșit depășită — o corecție firească și tardivă. Estimările mele indică o posibilă depreciere până la 5,20–5,25 lei/euro până la sfârșitul anului 2027, mai ales în contextul unui deficit bugetar de peste 9% din PIB, realizat in 2024.
România este a doua economie din Europa Centrală, dupa Polonia cu aproape 354 miliarde anual , dar cu cel mai scăzut nivel de investiții și o imagine fiscală din ce în ce mai fragilă, conform evaluărilor agențiilor internaționale de rating.
Concluzie
Leul nu poate sfida la nesfârșit realitatea economică. Oricât s-ar încerca menținerea unei aparențe de stabilitate, piețele, cifrele și fundamentele macroeconomice nu pot fi ignorate. România are nevoie de o politică valutară autentică, transparentă și în acord cu realitatea, nu de o monedă susținută artificial în numele unei stabilități a balantei de plati externe iluzorii, favorizand consumerismul a produselor din import, si defavorizeand comertul exterior, si investiiile directe in Romania.
Citind unul dintre profesorii mei favoriti, Dl. professor Silviu Cerna, fost consilier in Consililul de Administratie al BNR, si care relata despre depreciarea leului din ultima perioda, afirma urmatoarele:
“ Pana la un anumit punct este o corectie fireasca, normala si care trebuia sa se produca drept urmare a supraevaluarii, dar se poate trece mult dincolo de aceasta limita”.
Articol realizat de Nicolae Gerea, CPA
