Am primit la redacție ca, un „bonus”, LIRA, foaia lunară a Casei de Cultură a municipiului. Am parcurs rapid cele 4 pagini ale acestei „gazete” lunare de voie bună, care în paranteză e tradusă în engleză quality dayful free time. Timpul liber nefiind inclus în varianta românească. Se pare că datorită anului Timișoara capitală europeană a culturii, Casa de cultură a reușit ă iasă din tiparul evenimentelor de tipul Târgul de Crăciun, ori Târgul de Paști, în care se specializase directoarea mitomană și abuzivă a instituției.
Dacă acum doi ani Fritz și cu Camelia Fetița Mingasson refuzau cu îndârjire organizarea Festivalului Inimilor, acum, după ce ansamblul Timișul a fost folosit ca suport pentru „recitalul” lui Samuel Dominic Fritz ca solist folcloric pe scena filarmonicii, iată că de peste un an Fritz și Mingasson s-au „îndrăgostit” de folclor (bineînțeles, prin declarații, că, de fapt, în sufletul lor nu prea știu ce înseamnă folclor adevărat).
Mai mult de jumătate din cele 4 pagini, format A4, sunt dedicate aniversării celor 55 de ani ai ansamblului „Timișul”, în care există multă grandilocvență și multe omisiuni. Aflăm cu această ocazie despre figurile legendare ale Banatului „Brândușa și Nicolae Stănescu”. Doi coregrafi anodini, buni dansatori într-o vreme, care au devenit, dintr-un condei, figuri legendare.
Aflăm, cu surprindere, despre „Biblioteca Lira”. Probabil înființată în mandatul lui Fetița Mingasson. O fi vreo bibliotecă cu-n singur cititor: directoarea Casei de Cultură a Municipiului. Vom reveni într-un număr viitor cu o analiză mai profundă a acestei „gazete” și a Casei de Cultură timișorene.
