De sărbătoarea „Înălțării Sfintei Cruci”, în 14 septembrie a.c., Timișoara culturală a primit un dar cu lumină: la Muzeul de Artă al Banatului, în spațiile de la Bastionul Maria Theresia, a fost inaugurată expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”. Evenimentul, desfășurat în prezența maestrului, a prilejuit alocuțiuni ale Î.P.S Ioan Sălăjan – mitropolitul Banatului, Claudiu Ilaș – director al Muzeului Banatului, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea – rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Mădălin Bunoiu – prorector al UVT și președinte al Fundației Oravitzan, prof. dr. Petru Lucaci – președinte al UAP România.







Inaugurarea a fost urmată de o masă rotundă, găzduită în sala de ședințe a Consiliului Județean Timiș, la care au participat critici și teoreticieni de artă din țară, directori de muzee, profesori universitari, scriitori, artiști.
Silviu Oravitzan s-a născut la 4 octombrie 1941 la Ciclova-Montană, judeţul Caraş-Severin, într-o familie de învățători. Matricea stilistică a operei sale se regăsește aici, în bogăția vie de forme și simboluri străvechi ce vin parcă din toate culturile lumii: pătratul rotit, cercul, rombul sau crucea.
Primul succes național este expoziţia personală de la Sala Dalles din Bucureşti, unde este lansat de marele critic de artă şi om de cultură Petru Comarnescu.
Cariera internațională începe în 1984, în Suedia, unde a fost invitat de Fundația Per Mattsson.
Înainte de prăbușirea comunismului, va fi prezent pe simezele din Anglia, Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Olanda, URSS (Rusia), Iugoslavia (Slovenia), Ungaria. Din anul 1983, devine membru al grupării artistice „Logos” de la Paris.
După 1989, remarcabile au fost întâlnirile sale cu marele muzician Sergiu Celibidache și cineastul Paul Barbăneagră, iar creația sa a devenit tot dedicată temei Luminii Necreate și a simbolismului universal al Crucii.
„Brâncuşi și Oravitzan, sunt cu atât mai români cu cât sunt mai universali. Ei afirmă, prin acuitatea gândirii lor simbolice, în acelaşi timp amploarea realităţii româneşti şi filiaţia profundă dintre noi şi universal. Am putea spune că ei subliniază universalul în identitatea noastră naţională”, scria Paul Barbăneagră.
Expoziții internaționale în primul deceniu de democrație: Berlin, 1990; Aachen,1994; Paris, 1996 și 1999, Luxemburg, 1996 și 1998; Geneva, 1998; Viena, 1998, Viena; Marsilia, 1999;
În 1999, la New York, este inaugurată Oravitzan Gallerie, iar în 2000 expune tot la New York, la Muzeul de Artă Catolică, alături de Salvador Dali.
După expoziţia de la Muzeul de Artă Cluj din 2003, începe colaborarea cu Arhiepiscopul Bartolomeu al Clujului pentru reședința acestuia de la Mânăstirea Nicula (2005) și altarul bisericii „Schimbarea la Faţă” din Cluj.
2007: expoziție în complexul monahal și muzeal de la Klosterneuburg, Austria; în toamna aceluiaşi an, la Sibiu, Capitală Culturală Europeană, în ziua deschiderii celei de-a treia Întâlniri ecumenice a Bisericilor Europei, vernisajul expoziţiei „Lux Lumen”.
2016: începe colaborarea cu Mitropolitul Ioan al Banatului, concretizată, în 2023, prin realizarea vitraliului „Lumina” la Arhiepiscopia Timișoarei.