În prima zi de martie, sub conducerea maestrului Fayçal Karoui, vom asculta, la Filarmonica „Banatul” din Timișoara, două lucrări ale compozitorului Felix Mendelssohn-Bartholdy – Mare liniştită şi călătorie prosperă, op.27 şi Simfonia nr.2 în si bemol major, op.52.
Doi mari compozitori s-au inspirat din poemul lui Johann Wolfgang Goethe, Mare liniştită şi călătorie prosperă, Ludwig van Beethoven şi Felix Mendelssohn Bartholdy. Dacă Beethoven a scris o lucrare corală, Mendelssohn a compus o uvertură pe care o vom asculta în deschiderea concertului de vineri, 1 martie. Scrisă în 1828, ea precede cealaltă uvertură care are marea ca pretext muzical, Hebridele, şi a împrumutat numele de la poemul lui Goethe. Chiar titlul ne sugerează două imagini, prima ilustrată de o introducere lentă şi, mai apoi, voiajul prosper, printr-o mişcare rapidă, indicaţia compozitorului fiind de Molto allegro e vivace. La final, Allegro maestoso, Mendelssohn ne descrie o privelişte creată de imaginaţia sa, un fragment conclusiv plin de măreţie.
În 1840, oraşul Leipzig a celebrat 400 de ani de la invenţia unor metode eficiente de producere în masă a cărţilor în Europa, care-i aparţin lui Gutenberg. Prima carte tipărită de acesta a fost Cartea Sfântă – Biblia. Confirmând statutul de mare personalitate a lui Mendelssohn, municipalitatea i-a cerut să compună două lucrări pentru această aniversare. Cum el deja lucra la simfonia a II-a, s-a hotărât să rupă tradiţia de separare a muzicii din sălile de concert de muzica din biserică. A compus o simfonie-cantată, în tradiţia oratoriilor de Bach sau Händel.
Acesta nu era un gen standard, căci încă în ultimele decenii ale secolului XVIII şi începutul celui următor, era deja cunoscut că o simfonie era o lucrare orchestrală structurată în patru mişcări (cel mai adesea) cu caracter contrastant. Astfel, Mendelssohn a introdus cuvântul în lucrare prin vocea corului şi a soliştilor. El nu a pus în subiectul lucrării personalitatea lui Gutenberg, ci texte din Biblie, prima carte editată. Ideea principală este drumul de progres de la întuneric spre lumină. Premiera absolută a fost la Leipzig, la 25 iunie 1840, sub conducerea compozitorului.
Îşi dă concursul corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea. Soliştii sunt soprana Mihaela Marcu, soprana Virginia Maria Oniţa şi tenorul Marius Budoiu.
