Intrarea lui Donald Trump în cursa pentru fuziunea nucleară este prezentată drept un pas „istoric” spre energie curată, ieftină și nelimitată. În realitate, anunțul ridică mai multe semne de întrebare decât speranțe și riscă să transforme una dintre cele mai complexe tehnologii ale omenirii într-un pariu politic și financiar extrem de periculos.
Trump Media and Technology Group (TMTG), compania din spatele rețelei Truth Social, a anunțat o fuziune cu firma americană TAE, specializată în fuziune nucleară, cu obiectivul declarat de a construi prima centrală de fuziune la scară industrială din lume până în 2026. O promisiune care, pentru experții din domeniu, sună mai degrabă ca science-fiction decât ca un plan realist.
O tehnologie care nu este încă gata – dar e deja vândută publicului
Fuziunea nucleară este considerată „Sfântul Graal” al energiei: fără emisii de carbon, cu deșeuri minime și cu un potențial energetic uriaș. Problema? Nu există, în prezent, nicio centrală de fuziune funcțională comercial, nicăieri în lume. Toate proiectele existente sunt experimentale, extrem de costisitoare și departe de a produce mai multă energie decât consumă.
Cu toate acestea, noua companie rezultată din fuziunea TMTG–TAE este evaluată la 6 miliarde de dolari, iar Trump vorbește deja despre „energie abundentă și fiabilă” care ar urma să susțină revoluția inteligenței artificiale. Criticii avertizează că este vorba despre o supra-promisiune periculoasă, menită să atragă investitori entuziasmați, dar insuficient informați.
Politică, bursă și energie: un amestec exploziv
Implicarea directă a unei companii asociate cu Donald Trump într-un proiect energetic de o asemenea amploare ridică suspiciuni serioase privind conflictele de interese, mai ales în contextul în care Trump rămâne o figură politică extrem de influentă și polarizantă.
TMTG nu este o companie energetică, ci una de media, streaming, fintech și criptomonede – domenii deja cunoscute pentru volatilitate și speculații. Transformarea ei într-un actor-cheie al viitorului energetic global pare mai degrabă o mișcare de imagine decât un demers solid, fundamentat științific.
Mai mult, promisiunea construirii unei centrale de 50 MW până în 2026 este considerată de mulți specialiști nerealistă, având în vedere că marile proiecte internaționale de fuziune, precum ITER, sunt întârziate de ani de zile și au înghițit zeci de miliarde de dolari fără rezultate comerciale.
„Revoluția AI” ca pretext
Discursul alarmant despre cererea explozivă de energie generată de inteligența artificială este folosit ca justificare pentru graba acestui proiect. Însă experții atrag atenția că soluțiile reale și imediate pentru această criză energetică sunt investițiile în rețele electrice, stocare, energie regenerabilă și eficiență – nu pariuri riscante pe tehnologii încă netestate.
Promovarea fuziunii nucleare ca soluție rapidă riscă să deturneze fonduri, atenție și politici publice de la alternative viabile, deja disponibile.
Un pariu cu miză uriașă – și riscuri pe măsură
Dacă proiectul eșuează – un scenariu deloc improbabil – pierderile nu vor fi doar financiare. Vorbim despre:
- încrederea publicului în tranziția energetică,
- credibilitatea cercetării științifice,
- și despre un nou exemplu de promisiune grandioasă prăbușită sub greutatea realității.
Într-o lume aflată deja sub presiunea crizelor climatice, energetice și geopolitice, transformarea fuziunii nucleare într-un instrument de branding politic este un joc extrem de riscant.
Fuziunea nucleară ar putea fi viitorul. Dar, în mâinile greșite și cu așteptări nerealiste, riscă să devină încă un miraj periculos, vândut publicului sub forma unei salvări rapide care, de fapt, nu există încă.



















