Doru Șupeală este consultant de marketing, management și business, Managing Director al SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili, CEO al companiei Playmaker Consulting, realizatorul podcastului ”HackingWork”, lector al modulului de marketing din cadrul programului Executive MBA al Transilvania Executive Education și autorul cărților ”Employer Branding 100%” (2021) și ”Experiența face diferența” (2017). A finalizat în 2019 un Executive MBA „with Distinction“ la Hull University Business School în Marea Britanie, are licență și master în marketing la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit în anii ’90 Facultatea de Filologie, secția Română-Franceză, la Universitatea Transilvania din Brașov. Finalizează un doctorat la Universitatea Babeș Bolyai cu o teză despre managementul creativității și inovației, în care analizează climatul pentru inovație și rezultatele de business generate în organizațiile din industria de software (o cercetare derulată în 56 de companii, cu peste 1600 de respondenți). A fost director de marketing, comunicare sau procurement în mai multe companii locale sau multinaționale.
Cum v-a afectat din punct de vedere emoțional să auziți mărturiile angajaților din Atos despre abuzurile și condițiile de muncă? A fost ceva ce v-a șocat sau v-a impresionat în mod special?
„Pe mine mă revoltă situațiile de felul ăsta p e n tr u c ă mi s e p a r u n e l e a b s o l u t inacceptabile într-o țară europeană în 2024 și mai ales într-un sector economic pe care îl considerăm ca fiind cel mai avansat și cel mai favorizat din perspectiva asta a relației. Ne-am închipuit că dacă trebuie să se întâmple în organizații din IT sau în zona asta de servicii de tehnologie, cumva putem să ne imaginăm că în alte sectoare care sunt mai puțin evoluate și mai puțin educate și unde oamenii sunt mai puțin expuși la standarde moderne de lucru de nivel internațional, trebuie să se întâmple în cursii mai grave și treaba asta mi s-a confirmat prin comentariile și prin mesajele pe care le-am primit ulterior. Din felul ăsta în foarte posibile, în multe industrii, în multe zone. Nu doar în Timișoara, nu doar în sectorul ăsta, ci în foarte multe companii. Deci, a fost revoltă. Și eram destul de familiarizat cu subiectul, pentru că pe mine oamenii de la Atos m-au mai căutat. Eu am mai scris despre Atos nu numai acum în septembrie. Am mai scris în luna mai. Pentru că atunci au început abuzurile și atunci oamenii m-au căutat. Și am scris câteva articole, vreo trei articole. Și atunci am cerut opinia și o reacție oficială din partea companiei. Foarte greu, după câteva săptămâni, am primit un răspuns de la conducerea din România. Atunci am cerut și opinii de la conducerea din Franța, care mi-a dat ignor. Și cei din România au spus că nu comentează. Deci problema asta a fost semnalată de oamenii din companie, în număr mare. Nu mi-a scris unul, s-au sesizat și au scris mai mulți. Pentru că eu primesc zilnic 20- 30-50 de mesaje de toate felurile. Și tuturor celor care îmi scriu cu cazuri individuale, îi redirecționez unde ar trebui, pentru că nu e domeniul meu de activitate. Eu nu sunt avocat, nu sunt jurist, și îi trimit către agenții juridice, ca să-și poată regla relația tensionată sau conflictuală cu șefii sau cu organizația pentru care lucrează.”
Ce ați simțit când ați decis să faceți publice aceste abuzuri?
„Însă aici am simțit nevoia să reacționez pentru că am observat că e un fenomen de masă, adică erau zeci de oameni care sufereau, după aceea am aflat că sunt și mai mulți și mi s-a părut relevant pentru că nu e un caz individual și de aia am reacționat. Deci e revoltă, pentru că eu am făcut foarte multă școală și lucrez cu foarte multe companii și mi se pare că e o prostie uriașă felul în care sunt distrug organizația, distrug oportunitățile de dezvoltare și de performanță ale firmei pentru că se poartă în halul ăsta mizerabil cu oamenii. Mai ales în domeniul ăsta al serviciilor de tehnologie. Valoarea economică vine din mințile și din sufletele oamenilor. Contează foarte mult cum gândești și cum îți organizezi, cum colaborezi cu ceilalți, cât de pozitiv și cât de creativ îți pui mintea la contribuție, astfel încât să rezolvi problemele clienților și să fii mulțumit. Dacă tu ești tratat mizerabil de cătreșefii tăi, dacă climatul în care te prezinți este unul tensionat și toxic, nu o să-ți mai stea mintea să faci lucrurile la nivelul ăsta la care clientul să fie mulțumit și bucuros și să-ți rămână loial. Și, din contră, o să faci tot ce ține de tine ca să reușești prin jocuri de putere, săți asiguri protecția, să supraviețuiești. Clientul va deveni foarte puțin important pentru tine. Și asta se vede la Atos. Dacă ne uităm la rezultate, la situația economică a firmei,vedem că este într-o gravă prăpastie.”
Povestea abuzurilor din Atos nu este doar despre o companie și angajații săi, ci despre o întreagă cultură managerială greșită care, în loc să cultive talentul și creativitatea, contribuie la degradarea performanței și a moralului. Abordarea deficitară și lipsa de reacție a managementului în fața semnalelor de alarmă demonstrează nu doar ignoranță, ci și o înțelegere superficială a valorii economice reale — cea generată de oamenii, care, în loc să fie spriniți, sunt în mod constant împinși către limite joase.
Situația la Atos este, din păcate, un exemplu grăitor despre cum nu ar trebui să funcționeze o companie în secolul XXI, mai ales într-un sector atât de inovator și vital pentru economia globală.
Corupția este o problemă endemică în România. Credeți că s-au făcut progrese reale în combaterea corupției sau mai sunt încă multe de rezolvat?
„Corupția este un fenomen care nu poate să dispară. Putem să-i limităm. Dar ca să-i limităm avem nevoie de educație, de a înțelege că ea nu face decât să distrugă și să devenim mai săraci. Și avem nevoie de transparență, adică de cât mai multă informație care să fie publică sau accesibilă pentru toți. Corupția se întâmplă acolo unde niște șmecheri, în mod secret, reușesc să facă o combinație. Corupția va exista mereu, dar e vorba de noi, ca societate, cum reușim să reconstruim mecanismele care să ne protejeze de tentația asta. Și asta nu o avem. Din păcate, găsim corupție peste tot. În general, noi când ne referim la corupție, vedem la televizor că e vorba doar de angajații de la stat și de politicieni. Dar nu e așa. E foarte multă corupție și în companiile private, și în mediul de business. Peste tot. Cazurile de corupție care se întâmplă în companii sunt de multe ori mai mari decât cele din sectorul public.”
Povestea abuzurilor din Atos nu este doar despre o companie și angajații săi…
România are una dintre cele mai mari rate de migrație a forței de muncă. Ce credeți că ar trebui să facă guvernul pentru a păstra talentele în țară și a reduce exodul creierelor?
„Eu nu cred în soluții centralizate în cazul ăsta. Cred în piața liberă. În mod normal, astfel de companii trebuie să moară și să apară altele care fac mult mai bine serviciile pe care celelalte le făceau. Nu are cum să funcționeze. Da, piața liberă a muncii a făcut ca milioane de români să plece din țară în alte locuri, unde nu și-au găsit de muncă în termeni decenți. Asta este o schimbare. Sigur că guvernul ar putea să aibă intervenții în direcția asta. De exemplu, construiești mecanisme și legislație și oportunități,astfel încât în România oamenii să fie mai respectați și mai bine plătiți.”
„Să nu uităm că la Atos, de exemplu, oamenii care au fost nedreptățiți și care au avut probleme cu managementul au sesizat, de exemplu, Inspectoratul Teritorial de Muncă din Timișoara și au făcut acolo reclamații, iar acel ITM le-a arătat că totul e în regulă. Nu putem să ignorăm faptul că, absolut întâmplător,soțul doamei care conduce ITMul,este un angajat al Atos. într-o poziție în care n-ar avea ce să caute, pentru că dânsul este un inginer constructor și n-are nicio treabă cu ingineria IT pentru care a fost angajat. Deci, e foarte suspect ce se întâmplă acolo și este absolut revoltător modul în care a răspuns ITM-ul la deciziile și la problemele oamenilor.”
Care mai e rolul sindicatelor acum?
„Sindicatele nu ar trebui să fie văzute ca o rămășiță comunistă, ci ca un mecanism esențial pentru apărarea drepturilor muncitorilor.Avem sindicate în cele mai multe țări civilizate din lume. Oamenii care vorbesc de sindicate spun că asta este o chestie comunistă. Și nu e. Avem sindicate în cele mai multe țări civilizate din lume. Și sindicatele sunt puternice și fac o treabă foarte bună pentru a ajuta și a apăra oamenii.”
Cum ați descrie rolul pe care massmedia îl joacă în dezvăluirea abuzurilor și a corupției din România? Considerați că media este suficient de independentă pentru a exercita acest rol?
„Eu nu aș da vina pe mass-media. Sigur că presa, în general, este la noi făcută foarte prost și este, din păcate, finanțată într-un mod viciat și toxic, și nu-și face treaba. Dar nu e vina presei. Vina principală este a oamenilor. Dacă românii ar înțelege că presa este extrem de importantă și este un vehicul care le apără interesele și care asigură o comunicare bună aferentă unei democrații, ar plăti ca să susțină presa. Noi nu știm să susținem presa cum fac cetățenii occidentali. Cetățenii occidentali plătesc lunar 30, 50, 100 de euro ca abonament la mai multe publicații în care au încredere, astfel încât acele vehicule media să poată să supraviețuiască și să-și facă treaba. În România, principalul finanțator al presei sunt partidele politice, care au zeci de milioane de euro din buget, cu care cumpără, așa-zise, servicii de publicitate și comunicare de la mass-media.De fapt, le cumpără tăcerea și le cumpără servicii de tămâiere. Să mă lauzi, să spui cât sunt de bun. Este o practică care distorsionează complet rolul presei, transformând-o într-un instrument de propagandă pentru cei care au bani să o finanțeze, în loc să fie un mloc de informare obiectivă.”
Cum a reacționat presa locală din Timișoara la cazul Atos?
„Mai e o zonă, și aici mă refer la presa locală din Timișoara, nu la toată, ci la o parte din ea. Foarte multe instituții, și nu doar presa, ci și alte organizații din Timișoara, se bucură de sponsorizări generoase din partea Atos și a altor companii de felul ăsta. În momentul în care tu primești bani de la astfel de organizații, ca să le faci niște servicii de publicitate, de comunicare, de organizare de evenimente, de nu știu ce, eviți subiectele sensibile. Și brusc, când se întâmplă o situație ca asta, cum a fost cu angajata de la Atos, nu te interesează subiectul de fapt, pentru că firma aia este sponsor și nu vrei să o superi.”
Astfel, el sugerează că, atâta timp cât mass-media rămâne dependentă de finanțările venite de la companii private sau partide politice, capacitatea acesteia de a dezvălui abuzuri și de a expune corupția va fi grav compromisă.
Dacă ar fi să oferiți un singur sfat tinerilor care încep o carieră în business, care ar fi acesta?
„Să caute să identifice muncile, activitățile care îi pasionează și care le aduc bucurii. Așa trebuie să-și aleagă meseria. Să vă căutați mentori, să urmăriți oameni de la care aveți ceva de învățat și care vă ajută să creșteți exact în domeniul acela care vă pasionează, care vă place. Dacă nu găsiți împrejurul vostru pe o rază de 50 de kilometri, mutați-vă într-un oraș unde puteți găsi. Dacă nu găsiți în țară, mergeți afară și învățați lucrurile astea afară și veniți și faceți-le aici, sau nu, e decizia fiecăruia.
Trei, fugiți din organizațiile josnice. Acolo nu faci decât să-ți distrugi existența. Patru la mână, nu vă îndatorați la bancă! Cei mai mulți oameni din ziua de astăzi care sunt legați de aceste organizații toxice sunt, de fapt, condiționați de niște credite făcute la bancă din diverse motive. Acolo e o problemă. Și mulți acceptă tot felul de porcării din cauza că au nevoie de această stabilitate a salariului ca săși plătească acele nenorocite de rate. Deci nu vă transformați în sclavii unor firme pentru că vă răpesc libertatea. Dacă ajungi să fii sclavul unui contract de muncă, vei distruge viața tuturor celor din jurul tău deoarece vei fi mereu frustrat, nu vei avea chef de viață, le vei spune că așa e viața și vei ajunge la concluzia că e bine să fii sclav. Trăim în niște vremuri în care, de bine de rău, vă puteți baza pe părinții voștri. Dacă nu găsiți firmele acelea bune care vă pasionează, faceți-le voi! Despre asta e vorba, despre a face lucrurile mai bine.”
Îi mulțumim invitatului nostru pentru contribuția valoroasă la această discuție și pentru ideile bine argumentate care reflectă o profundă înțelegere a mediului de afaceri și a provocărilor actuale. Prin perspectiva sa clară și soluțiile propuse, ne-a arătat că succesul real vine dintr-o combinație echilibrată între gândirea strategică și respectul pentru oameni. Profesionalismul și dedicarea sa pentru îmbunătățirea organizațiilor demonstrează un angajament autentic față de excelență. Suntem convinși că astfel de idei pot inspira schimbări reale în modul în care se gestionează companiile și se formează liderii de mâine.
