Sau cum să ne vaccinăm împotriva libertății de exprimare
Discursul, reluat recent in online, susținut de Ursula von der Leyen la Summitul Democrației de la Copenhaga din 2024, despre combaterea dezinformării prin „Pre-bunking” și „De-bunking”, a făcut să tresară acea parte a internetului pentru care libertatea este o chestie fundamentală.
Discursul poate fi vizualizat aici: https://www.youtube.com/watch?v=nd8TqAur-wE
În discursul său, printre altele, von der Leyen spune: „Pe măsură ce tehnologia evoluează, trebuie să construim o imunitate socială în jurul manipulării informațiilor. Cercetările au arătat că pre-bunking-ul are mai mult succes decât debunking-ul. Pre-bunking-ul este opusul dezmințirii. Pe scurt, prevenirea este preferabilă vindecării”. Ea a adăugat apoi că „poate că, dacă ne gândim la manipularea informațiilor ca la un virus. În loc să tratăm o infecție odată ce aceasta s-a instalat, aceasta este de-bunking-ul, este mult mai bine să vaccinăm, astfel încât organismul să fie inoculat. Pre-bunking-ul este aceeași abordare. Deoarece dezinformarea se bazează pe faptul că oamenii o transmit altora – este esențial ca oamenii să știe care este influența informației maligne și care sunt tehnicile care se află în spatele ei. Pe măsură ce aceste cunoștințe cresc, șansele noastre de a fi influențați scad. Astfel se creează rezistența socială de care vom avea nevoie.
„Pre-bunking-ul”, așa cum l-a descris von der Leyen, presupune inocularea cetățenilor împotriva dezinformării înainte ca aceasta să ajungă la ei, anticipând narațiunile considerate „toxice”. Problema majoră este, însă, cine decide ce este „dezinformare” sau „informații maligne” și ce nu? Cine stabilește adevărul unic și oficial față de care orice opinie contrară devine, prin definiție, un „virus” periculos ce trebuie neutralizat preventiv? Evident că politicienii progresiști înșiși?
Ce ar putea merge prost? Poate că următorul pas va fi să ne livreze direct „adevărul oficial” în fiecare dimineață, alături de prognoza meteo și cursul valutar. Să nu cumva să ne rătăcim într-un ocean periculos de opinii! Aparent, libertatea de exprimare este atât de fragilă, încât trebuie protejată de propriii cetățeni.
Ironia e amară: în numele protejării democrației, Ursula von der Leyen propune mecanisme care pot submina însăși bazele democrației – libertatea de gândire și exprimare. Un cetățean informat este acela care are acces la o diversitate de opinii, chiar eronate, și își poate forma propriul discernământ, nu unul „vaccinat” preventiv cu adevăruri oficiale dictate de „sus”. Discursul promovează o logică în care cetățenii sunt tratați ca fiind prea vulnerabili sau prea naivi pentru a filtra singuri informațiile. Deși lupta împotriva campaniilor de manipulare este legitimă, riscul este că, odată pornită, această mașinărie de „pre-bunking” va viza nu doar propaganda străină, ci și opiniile interne incomode pentru elitele politice.
Mai mult, conceptul de „de-bunking” folosit de von de Leyen — demontarea post-factum a informațiilor considerate false — poate căpăta forme autoritariste atunci când vine sub umbrela statului sau a organismelor politico-adminstrative. Practic, multe forme de critică la adresa „sistemului” ar putea fi clasificate drept „dezinformare” și neutralizate preventiv.
Un gest profund politic, împachetat în ambalajul nobil al apărării valorilor democratice, discursul Ursulei von der Leyen despre „Pre-bunking & De-bunking misinformation” ridică întrebări fundamentale despre direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană progresistă. Dacă Europa va urma această cale, nu riscăm să înlocuim dezbaterea liberă cu un „minister al adevărului” digital, iar cenzura să vină îmbrăcată în straie de protecție civică?
Este o perspectivă deopotrivă neliniștitoare și inacceptabilă pentru oricine prețuiește cu adevărat libertatea.
