Radu Popa va dirija concertul simfonic din 12 aprilie al Filarmonicii „Banatul”

Maestrul Radu Popa va dirija concertul simfonic din 12 aprilie al Filarmonicii „Banatul”, care va avea în program — Concertul pentru pian şi orchestră nr. 23 în la major K.V.488 de Wolfgang Amadeus Mozart, Concertul pentru violoncel şi orchestră nr.1 în do major de Joseph Haydn şi Suita „Carmen” de Rodion Scedrin.
O performanţă notabilă — ambele concerte vor fi interpretate de solistul Andrei Ioniţă.

După însemnările lui Mozart, Concertul nr.23 a fost finalizat în martie 1786, în preajma premierei celebrei opere „Nunta lui Figaro”. Este un concert luminos, abundent în melodii şi caracterizat printr-o poetică profundă, dar senină. În general, tonalitatea de la major are o semnificaţie psihologică la Mozart, majoritatea lucrărilor compuse în această tonalitate caracterizându-se prin seninătate, optimism, deschidere spre bucuriile vieţii.

Cu toată neobosita jovialitate şi bucuria zglobie din părţile extreme, partea a doua, compusă într-o tonalitate destul de rar utilizată — fa diez minor, cu al său sublim fior ne dezvăluie un univers de tristeţe. Totuşi, şi aici avem parte de un episod luminos, în tonalitatea la major, pe care-l vom întâlni şi în introducerea unui trio vocal din opera sa „Don Giovanni” Concertul în do major pentru violoncel şi orchestră nr.1 se datorează prieteniei lui Haydn cu primul violoncelist al orchestrei Prinţului Esterházy, Joseph Weigel, căruia i l-a dedicat. Notele au dispărut după conceperea concertului, în jurul anului 1765, dar un muzician pe nume Pulkert a descoperit o copie la Muzeul Naţional din Praga. Concertul este mai miniatural şi are un ansamblu de acompaniament destul de redus.

Orchestra de coarde a filarmonicii va interpreta la finalul concertului Suita „Carmen” de compozitorul rus Rodion Scedrin. Dacă suita, ce face parte din muzica baletului cu acelaşi nume compus de Scedrin, nu are suflători, are în schimb un întreg ansamblu de percuţie care va face muzica să explodeze. Soliştii ansamblului: Torino Tudorache, Adrian Sînmărtinean, Cristian Raţiu, Adrian Cosma şi Ferencz Szekeres.

Compoziţia are la bază muzica operei lui Bizet şi Scedrin a dedicat-o soţiei sale, poate cea mai mare balerină a secolului XX, Maia Pliseţkaia. Este o pagină muzicală de excepţie, fiind interesant cum un compozitor rus a reuşit atât de bine să ne aducă în faţă Spania culorilor vii şi scânteietoare, soarele ei dar şi iubire, dramatism şi sânge. Această reuşită suită orchestrală, ce a avut şi are peste tot un remarcabil succes, are o multitudine de imagini, este înzestrată cu calităţi noi faţă de lucrarea lui Bizet.

Scedrin inserează părţi proprii, iar pe cele cunoscute le armonizează în felul său. Alternează mereu între semnificaţia textului dramei, memoria muzicii lui Bizet şi propria sa creaţie.