Ministerul Educației a lansat recent în dezbatere publică un proiect controversat privind restructurarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal. Propunerile au generat reacții diverse în rândul profesorilor, părinților și experților în educație. Schimbările urmăresc o personalizare mai pronunțată a educației, punând accent pe interesele și aptitudinile elevilor, dar ridică și întrebări cu privire la posibilele consecințe asupra formării generale a acestora.
Eliminări și flexibilizări importante în clasele superioare
Printre cele mai notabile modificări propuse se numără eliminarea obligativității unor materii în clasele a XI-a și a XII-a. Elevii de la profilul Uman nu vor mai fi obligați să studieze matematica, fizica și chimia, iar cei de la profilul Real nu vor mai avea istorie și geografie ca discipline obligatorii.
Conform autorităților, această abordare are ca scop permiterea elevilor să se concentreze pe disciplinele care le sunt relevante pentru specializarea profesională și pentru cariera lor viitoare. În același timp, există temeri că lipsa unor materii fundamentale ar putea limita dezvoltarea unei culturi generale solide.
Structura propusă pentru profilurile Real și Uman
În primii doi ani de liceu, elevii vor studia disciplinele de bază, precum limba română, matematica, istoria, geografia, fizica, chimia și biologia, care vor rămâne obligatorii și vor fi evaluate la Bacalaureat.
Pentru profilul Matematică-Informatică, planul-cadru propune următoarea structură săptămânală:
- 4 ore de matematică
- 3 ore de limba și literatura română
- 3 ore de fizică
- 2 ore de chimie
- 1 oră de biologie
În clasele a XI-a și a XII-a, se introduc modificări semnificative:
- Numărul orelor de limba română și chimie scade cu câte o oră
- Biologia este eliminată complet în ultimul an
- Istoria și geografia nu mai sunt obligatorii
Pentru profilul Umanist, elevii de la filologie vor continua să aibă 5 ore de limba și literatura română și vor beneficia de câte o oră suplimentară pentru fiecare limbă străină studiată.
Opționalele și autonomia școlilor
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că școlile vor avea libertatea de a introduce materii opționale, în funcție de cererea elevilor și părinților. Elevii vor putea opta pentru studierea unor discipline precum biologia sau geografia dacă școala decide să le includă în oferta educațională.
„Planurile-cadru nu elimină nimic, ci mutăm decizia de la nivel central la nivelul unităților de învățământ. Elevii și părinții pot cere studierea unor discipline precum limba latină sau educația antreprenorială”, a explicat ministrul.
Temele sensibile din Istorie
O altă propunere vizează integrarea unor subiecte sensibile din istoria recentă a României în curriculumul liceal. Temele Istoria Comunismului și Istoria Holocaustului vor fi abordate în clasele superioare. Ministrul a subliniat că aceste subiecte nu sunt introduse arbitrar, ci sunt deja prevăzute de lege.
„Este important ca elevii să înțeleagă aceste perioade marcante și să dezvolte o gândire critică asupra trecutului nostru”, a precizat Daniel David.
Educația juridică și educația pentru sănătate
Reforma propune și deschiderea școlii către specialiști din diverse domenii. Aceștia vor putea colabora cu profesorii pentru predarea unor teme specifice, cum ar fi educația juridică, antreprenoriatul și educația pentru sănătate.
Ministrul consideră că această abordare poate oferi elevilor o perspectivă mai aplicată și mai conectată la realitățile societății.
Reacțiile profesorilor și părinților
Modificările propuse au generat reacții mixte. Unii profesori sunt îngrorați de faptul că eliminarea unor discipline obligatorii ar putea submina dezvoltarea competențelor generale ale elevilor. „Nu poți forma un cetățean informat fără cunoștințe solide de istorie și geografie. Aceste materii sunt fundamentale pentru înțelegerea lumii în care trăim”, a declarat un profesor de istorie.
Pe de altă parte, părinții și elevii apreciază flexibilitatea oferită de noile planuri-cadru. „Cred că e bine să avem libertatea de a alege ceea ce vrem să studiem. Nu toți avem nevoie de chimie sau biologie pentru viitorul nostru profesional”, a spus un elev de clasa a XI-a.
Calendarul implementării și pașii următor
Dacă aceste propuneri vor fi adoptate, ele vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2026-2027. Dezbaterea publică asupra planurilor-cadru va continua timp de cinci săptămâni, iar decizia finală va fi luată în aprilie sau mai 2025.
Concluzie
Reforma planurilor-cadru reprezintă un pas semnificativ spre modernizarea sistemului educațional românesc. Prin eliminarea obligativității unor discipline și introducerea unei mai mari flexibilități, Ministerul Educației își propune să creeze un mediu de învățare mai atractiv și mai relevant pentru elevi.
Cu toate acestea, succesul acestor schimbări va depinde de modul în care vor fi implementate și de capacitatea școlilor de a răspunde cerințelor diverse ale elevilor. Autonomia oferită școlilor este o oportunitate, dar și o responsabilitate uriașă.
Este important ca profesorii să fie spriniți în adaptarea la noile cerințe atât profesional cât și din punct de vedere al salarului și ca elevii să beneficieze de o educație echilibrată, care să le ofere atât competențe specifice, cât și o cultură generală solidă.
De asemenea, părinții trebuie să fie implicați în procesul de alegere a disciplinelor opționale, iar dialogul între elevi, profesori și autoritățile educaționale să fie unul transparent și constructiv.
Nu în ultimul rând, este necesar ca profesorii să fie formați și spriniți pentru a preda într-un mod inovativ și eficient disciplinele care rămân în trunchiul comun. Fără o abordare integrată și o colaborare eficientă între toți actorii implicați, schimbările propuse riscă să devină doar o încercare ratată de reformă.
Astfel, România se află în fața unei decizii majore: va reuși acest sistem să fie mai flexibil și mai relevant pentru viitorul elevilor, sau vom asista la o și mai mare fragmentare a educației și la apariția unor inegalități și mai accentuate între școli?
Numai timpul și modul în care vor fi puse în aplicare noile planuri-cadru vor da răspunsul la această întrebare pentru viitorul educației românești.Un lucru este cert,școala se straduiește să atragă elevii care par din ce în ce mai delăsători și dezinteresați.