Dacă săptămâna trecută a fost înregistrat la Transparență decizională proiectul de lege cu privire la reforma fiscală, Executivul l-a și aprobat în această săptămână, cu mici modificări și a fost și „asumat” de Parlament.
Ce presupune „asumarea”, de către Parlament, a unor modificări ce afectează viața economica generală a țării… o „asumare” a îndatorării țării pe care acum nu mai știu cum să o scoată la capăt decât prin majorarea impozitelor. O ”asumare” a vinii conducerii trecute, probabil.
Totuși, antreprenorii români vor avea de suferit, și vor avea de suferit destul de repede, pentru că aplicabilitatea unora dintre modificări se va face în termen de 15 zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial. Alte modificări intră în viguare în luna următoare publicării, iar altele intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024.
Nu se aduce atingere doar antreprenorilor și doar modificărilor fiscale ci, din contră, de ce să nu modifice mai mult decât atât. Legea societăților comerciale suferă, Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar suferă modificări.
La nivelul la care am ajuns cu economia în România, este adevărat că avem nevoie de o reformă fiscală, dar o reformă echitabilă, pentru sistemul privat și pentru sistemul public de stat. Nu se poate ca sistemul privat să plătească pentru ”statul” la stat, pentru toate posturile noi create în fiecare an de alegeri locale și parlamentare și în funcție de modificarea culorii puterii din instituțiile publice.
De la desființarea tuturor posturilor libere și neocupate din instituțiile publice, am ajuns la desființarea a 25% dintre acestea, totuși să mai rămână pentru anul viitor, când va fi an electoral?
De la eliminarea voucherelor de vacanță la bugetarii cu venituri peste 10.000 de lei, am ajuns la eliminarea voucherelor la bugetarii cu venituri peste 8.000 de lei net. Daca au un venit de 8.000 de lei nu își permit vacanțe de 1.450 lei, sau 1.600 lei, cât se propune să fie valoarea acestora?
Cel puțin momentan, avem speranțe de la Consiliul Economic și Social, care avizează negativ proiectul de lege, motivând acest lucru cu aspecte pe care le-am observat cu toții, mai puțin Guvernul, printre care și faptul că există o mare probabilitate ca veniturile la buget să scadă, nu să crească, după cum s-a observat și în trecut, când creșterea fiscalității a stimulat tendințele evazioniste.
Până să avem o aprobare clară și până când nu avem publicarea Legii în Monitorul Oficial, putem doar să actualizăm informațiile cu ce modificări sunt propuse a se aplica.
Persoanele fizice care au venituri din surse neidentificabile sunt pasibile de impozitarea acestora cu 70%, nu cu 16% cum este în momentul de față.
Impozitarea suplimentară pentru persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu valori mai mari de 2.500.000 lei și pentru persoanele fizice și pentru persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate sau înregistrate în România cu valori mai mari de 375.000 lei înseamnă că vor plăti în plus un procent de 0,3% aplicabil asupra diferenței ce depășește aceste valori. Aceste valori pot fi individuale sau cumulate. La acest capitol se urmărește cu atenție dacă se va aproba cu mențiunile ”individual sau cumulat” – element destul de important și care face diferență mare la valoarea impozitului suplimentar.
Societățile comerciale sunt obligate, începând cu 1 ianuarie 2024, la raportarea obligatorie a facturilor prin sistemul E-Factura, doar în cadrul relațiilor B2B (business to business). Acest sistem în momentul de față se aplică doar la relațiile B2G (business to government) sau în relațiile B2B dar doar pentru produsele cu risc. Aceste produse cu risc sunt menționate in OPANAF 12/2022.
Noutatea, comparativ cu draftul anterior discutat, este la partea de contribuții sociale de sănătate, pentru care se propune ca, în cazul activităților independente, să se aplice la un venit situat între 6 și 60 de salarii minime brute.
O situatie destul de ambiguă o avem la plățile în numerar. Conform modificărilor propuse la Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare prinvind operațiunile de încasări și plăți în numerar, se dorește diminuarea plafoanelor astfel:
- Diminuarea valorii de încasări și plăți zilnice de la 5.000 lei / persoană juridică respectiv 10.000 lei / persoană fizică la 1.000 lei / persoană;
- Diminuarea valorii de încasări și plăți la magazinele de tip cash & carry de la 10.000 lei/ persoană la 2.000 lei/persoană;
- Se modifică valoarea numerarului ce se poate afla în casieria unei societăți, acesta va fi de maxim 50.000 lei.
Cu toate acestea, sau mai bine spus, una peste cealaltă, din punct de vedere al salariului minim brut pe țară garantat în plată s-a scos în dezbatere publică de Ministerul Muncii, un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se majorează salariul minim de la 3.000 lei/lună la 3.300 lei/lună, începând cu 1.10.2023.
Corect sau nu, ținând cont de toate modificările ce probabil se vor pune în aplicare, și de ritmul acestora de a se implementa, exact în ultimul trimestru de an fiscal, să nu ne mai mirăm dacă nu se găsesc candidați pentru a ocupa posturile de economiști, contabili sau dacă vor exploda tarifele profesioniștilor din domeniu.
