Reprezentanții FMI susțin că România are veniturile fiscale sub nivelul țărilor UE și nu poate sprijini serviciile publice la standardele Uniunii

O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a vizitat România, între 29 ianuarie și 1 februarie, ca parte a angajamentului său regulat cu autoritățile române și cu alte părți interesate. Delegația FMI a fost primită la Palatul Victoria de primul-ministru desemnat al României, Marcel Ciolacu, alături de vicepremierul Marian Neacșu, de ministrul finanțelor, Marcel Boloș, ministrul economiei, Radu Oprea și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu.

Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație internațională ce cuprinde  188 de state membre și a fost fondat prin Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944, principalul său scop fiind promovarea unei economii mondiale sănătoase. România a devenit stat membru FMI în decembrie 1972, cota ei de participare la FMI ridicându-se la 1.811,4 milioane Drepturi Speciale de Tragere sau 0,38% din cota totală, puterea de vot a României fiind de 19.573 voturi, ceea ce reprezintă 0,39% din total.

România a folosit resursele instituției în 13 ocazii, ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului, ultimul aranjament financiar al României cu instituţia financiară internaţională fiind perfectat în septembrie 2013, când guvernul a semnat cu FMI şi Comisia europeană (COM) un acord stand-by de tip preventiv, având o valoare de 4 miliarde EUR (2 miliarde EUR din partea COM şi 2 miliarde EUR din partea FMI).

Acordul menţionat a expirat în data de 24 septembrie 2015 și, momentan, autorităţile nu consideră necesară lansarea de negocieri în vederea unui potenţial nou acord stand-by de tip preventiv.

La încheierea vizitei ce a efectuat-o FMI în România, între 29 ianuarie și 1 februarie 2024, conducătorul delegației instituției monetare internaționale, Jan Kees Martijn, a emis o declarație din care reiese că, în ceea ce privește evoluțiile macroeconomice ale României, în anul 2023, creșterea a încetinit, în primul rând din cauza consumului mai slab, iar inflația de bază și generală a scăzut la o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică a fost menținută cu prudență în așteptare.

Legat de perspective, conducătorul delegației FMI a spus că, în anul 2024, se preconizează o redresare a economiei din România, cu o creștere apropiată de 3%, pe măsură ce consumul – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă se întăresc. Se preconizează că inflația totală va reveni treptat la intervalul țintă până la sfârșitul anului 2025, dar, cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre în curs, printre alți factori, pot împiedica normalizarea inflației.

Referitor la buget, reprezentantul FMI a concluzionat că, deficitul fiscal pentru anul 2024 este estimat la aproximativ 5¾ la sută din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul bugetat inițial (4,4 la sută din PIB). Noua reformă a pensiilor face sistemul de pensii mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar este de așteptat să creeze costuri fiscale suplimentare mari de aproximativ 1½% din PIB în următorii ani.

În concluziile emise la capătul acestei misiuni în România, conducătorul delegației FMI s-a referit și la riscuri, aici fiind vorba despre deficitele mari de cont curent și fiscal care constrâng capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. „Acestea fiind spuse, a spus în concluzia sa Jan Kees Martijn, rămân unele rezerve, inclusiv rezerve internaționale adecvate, care au crescut din cauza intrărilor mari de fonduri UE”.

Prim-ministrul desemnat al României, Marcel Ciolacu, a spus, la întrevederea cu delegația Fondului Monetar Internațional, că investițiile masive din fonduri naționale și europene, măsurile de combatere a evaziunii fiscale prin digitalizarea ANAF și reformarea aparatului bugetar sunt soluții importante susținute de Guvernul României pentru menținerea stabilității macroeconomice și reducerea deficitului bugetar, „premierul” reconfirmând în discuțiile purtate cu delegația FMI, că reforma aparatului bugetar va continua și se va finaliza la jumătatea acestui an, iar Guvernul va lucra în ritm susținut pentru a elabora în termen toate reformele stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ca priorități ale politicii economice pentru guvernarea României, misiunea FMI a identificat,  o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor guvernamentale, că deficitele fiscale (proiectate la 6 la sută sau mai mult) vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura finanțare accesibilă pe piață și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE.

„Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă, dar este nevoie de mai mult. În timp ce eforturile de a limita cheltuielile cu alte pensii și de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul lor de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt mult sub nivelul din țările similare și prea scăzute pentru a sprijini serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există o cale realistă de urmat fără o reformă substanțială a politicii fiscale”, au transmis, potrivit www.imf.org/en, reprezentanții misiunii FMI, după încheierea discuțiilor de la Guvern, la finalul vizitei din România, între 29 ianuarie-1 februarie.

Opțiunile cheie pentru această reformă substanțială a politicii fiscale, potrivit reprezentanților FMI, includ:

• reforma impozitului pe venit (eliminarea lacunelor și scutirilor rămase, inclusiv prin scăderea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, progresivitatea Impozitului pe Venit Personal);

• reforma TVA (creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard);

• taxe verzi (introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili);

• impozite pe proprietate (creșterea impozitării pe proprietate, dacă este posibil prin implementarea reformelor deja pregătite);

• impactul reformei pensiilor (dezvoltarea unui mecanism pentru extinderea efectivă a poverii fiscale rezultate din reforma pensiilor).

Reprezentanții misiunii FMI au mai susținut că, predictibilitatea este esențială în proiectarea și implementarea modificărilor politicii fiscale și au transmis că,  „discuțiile și comunicarea timpurie a planurilor de reforme fiscale ar facilita planificarea de către firme și gospodării și ar îmbunătăți climatul investițional”.

Misiunea FMI în România s-a referit și la o politică monetară strictă în privința României, ca fiind justificată, recomandând ca, „având în vedere riscurile în creștere ale inflației din cauza creșterii puternice a salariilor și a unui impuls fiscal pozitiv în 2024, rata de politică monetară nu ar trebui să fie redusă până când inflația generală și de bază sunt pe o traiectorie fermă descendentă și pe cale de atingere a bandei de toleranță a Băncii Naționale a României în țintă de 2,5%, în timp util”.

De asemenea, reprezentanții FMI aflați în misiune în România, au spus, la finalul vizitei lor, că, deși sistemul bancar menține poziții puternice de capital, lichiditate și profitabilitate, riscurile emergente din sectorul financiar (inclusiv nivelul crescut de împrumut în valută a companiilor) ar trebui monitorizate îndeaproape.

Referitor la aceste declarații, este de precizat că, opiniile exprimate în aceste declarații sunt cele ale personalului FMI și nu reprezintă neapărat punctele de vedere ale Comitetului executiv al FMI, iar această misiune a reprezentanților instituției monetare internaționale în România nu va avea ca rezultat o discuție de Consiliu FMI.