Un raport recent realizat de Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (Liberties) trage un semnal de alarmă asupra deteriorării democrației în mai multe state europene, printre care și România. Potrivit concluziilor studiului, România face parte dintr-un grup de cinci țări care „subminează în mod deliberat statul de drept în aproape toate aspectele”.
Europa, în fața unei „recesiuni democratice”
Raportul arată că în 2024, recesiunea democratică a Europei s-a adâncit, iar probleme precum influența politică asupra justiției, restricțiile impuse protestelor pașnice și presiunile asupra jurnaliștilor au devenit din ce în ce mai frecvente. Specialiștii avertizează că, fără măsuri decisive, UE riscă o continuă erodare a statului de drept.
Printre principalele nereguli semnalate în raport se numără:
• Manipularea politică a sistemului judiciar;
• Slaba aplicare a legii împotriva corupției;
• Utilizarea excesivă a procedurilor legislative accelerate;
• Presiuni asupra jurnaliștilor și limitarea libertății presei;
• Restricții impuse protestelor pașnice.
România, în vizorul criticilor
În cazul României, raportul subliniază două aspecte majore:
1. Influența rețelelor sociale în alegerile prezidențiale – Un candidat ultranaționalist, puțin cunoscut, a reușit să se apropie de victorie datorită promovării pe TikTok. Acest fenomen ridică semne de întrebare asupra manipulării opiniei publice și a impactului algoritmilor asupra proceselor democratice.
2. Blocaj legislativ în reforma mass-media – Un proiect de lege menit să asigure independența serviciului public de televiziune și radio stagnează în Parlament încă din 2021, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența și pluralismul informațional.
Alte state europene sub semnul întrebării
România nu este singura țară criticată în raport. Alte state care ridică îngrijorări sunt:
• Ungaria – A intensificat presiunile asupra organizațiilor neguvernamentale și presei prin intermediul unui nou birou de protecție a suveranității.
• Italia – Guvernul condus de Giorgia Meloni a propus acordarea unor „competențe deschise” ministerului justiției, crescând controlul politic asupra procurorilor.
• Bulgaria – Investigațiile anticorupție sunt folosite împotriva oponenților politici ai guvernului.
• Slovacia – A introdus un proiect de lege „în stil rusesc” care impune ONG-urilor să fie etichetate drept „organizații sponsorizate de străini” dacă primesc finanțări externe de peste 5.000 de euro.
Există soluții?
Deși raportul Liberties evidențiază o tendință îngrijorătoare, există și exemple pozitive. Polonia, de exemplu, încearcă să recâștige independența judiciară și să îmbunătățească pluralismul mass-media, deși acest proces este dificil și fragil. În același timp, Franța și Germania sunt criticate pentru unele măsuri controversate, dar rămân printre statele care reușesc să mențină un echilibru democratic relativ stabil.
Concluzie
Raportul Liberties subliniază faptul că statul de drept și valorile democratice sunt sub presiune în multe țări europene, inclusiv în România. Problema nu este una izolată, ci face parte dintr-o tendință mai amplă de regres democratic la nivel continental. Rămâne de văzut cum va răspunde UE acestor provocări și ce măsuri vor fi luate pentru a preveni deteriorarea și mai accentuată a democrației.
