Statele Unite ale Americii, prin scrisoarea transmisă președintelui României Nicușor Dan, i-au adresat oficial invitația ca România să devină membru al noii structuri internaționale denumite „Consiliul pentru Pace”. Inițiativa, promovată de președintele american Donald Trump, are ca scop inițial supravegherea procesului de reconstrucție în Fâșia Gaza, dar planurile administrației SUA prevăd extinderea mandatelor pentru abordarea conflictelor din alte regiuni, precum Ucraina sau Venezuela. Invitația a fost confirmată oficial de Administrația Prezidențială de la București.
Potrivit comunicatelor oficiale, România se numără printre aproximativ 60 de state contactate de Washington pentru aderarea la această structură, alături de puteri europene importante precum Franța și Germania, dar și de alte țări externe precum Canada, Australia sau Egipt. De asemenea, administrația SUA ar fi invitat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să reprezinte Uniunea Europeană în Consiliu.
Ideea Consiliului pentru Pace, care a atras atât interes diplomatic, cât și îngrijorări internaționale, este de a institui un organism global care să contribuie la soluționarea și gestionarea conflictelor la nivel mondial. Organizația este văzută ca o nouă abordare diplomatică, cu un mandat inițial centrat pe rezolvarea problemelor din Orientul Mijlociu, dar cu potențial de extindere spre alte zone de conflict.
Reacțiile politice au fost imediate și diverse. Pe de o parte, unii factori politici români au salutat invitația ca un semn al relevanței geopolitice a României și ca o oportunitate de a avea un cuvânt mai puternic în discuțiile globale privind pacea și securitatea. Un parlamentar român a subliniat importanța participării țării la astfel de inițiative pentru menținerea relevanței strategice pe scena internațională.
Pe de altă parte, oficialii de la Cotroceni au exprimat prudență și preocupări privind consecințele politice și financiare ale aderării României la acest Consiliu. Potrivit consilierilor prezidențiali, inițiativa a venit ca o surpriză și nu sunt încă pe deplin clarificate toate implicațiile, inclusiv cele economice sau diplomatice ale participării la structura propusă.
Articulațiile invitației au generat discuții și în mediul internațional. Unele relatări externe indică faptul că, în urma inițiativei lui Trump, anumite state ar putea fi condiționate de contribuții financiare semnificative pentru a obține statut de membru permanent al Consiliului, ceea ce a alimentat încă și mai mult dezbateri privind natura reală a acestei structuri și scopurile sale pe termen lung.
Așadar, deși la prima vedere invitația către România pare un pas spre o cooperare internațională amplă în promovarea păcii, rămân numeroase întrebări despre rolul pe care această nouă structură îl va juca, despre implicațiile politice ale unui astfel de angajament și despre modul în care Bucureștiul va decide să răspundă unei propuneri ce poate remodela pe termen lung poziția României pe scena globală.
