Reducerea drastică a sprijinului financiar pentru studenți, anunțată recent de Guvern, aruncă o lumină sumbră asupra priorităților educaționale ale României. Aceste decizii, luate aparent fără o analiză profundă a impactului pe termen lung, amenință să transforme învățământul superior într-un lux pe care tot mai puțini tineri și-l pot permite.
Într-o țară în care educația ar trebui să fie considerată o investiție strategică, sistemul universitar este pus acum în dificultate din cauza reducerii subvențiilor, burselor sociale și altor forme de sprijin. Pentru mulți studenți, aceste măsuri nu înseamnă doar un disconfort financiar temporar, ci riscul real de a abandona studiile.
Costurile uriașe ale vieții de student
Pentru studenții din marile centre universitare, traiul de zi cu zi devine din ce în ce mai dificil. Chiriile din orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara depășesc adesea venitul lunar al unui angajat cu salariul minim, făcând imposibil pentru tinerii din familii modeste să închirieze o locuință. În paralel, căminele universitare, deja insuficiente ca număr, oferă condiții care lasă mult de dorit.
Camerele mici, supraaglomerate, dotările vechi și lipsa unor facilități esențiale – cum ar fi apă caldă constantă sau accesul la internet – reflectă dezinteresul autorităților față de bunăstarea studenților. În plus, bucătăriile comune neigienice și insuficiente îi determină pe mulți să renunțe la gătit și să apeleze la opțiuni mai costisitoare, precum fast-food-ul sau mesele în oraș, ceea ce le mărește semnificativ cheltuielile lunare.
Un sistem care încurajează abandonul școlar
În condițiile actuale, mii de studenți depind de bursele sociale sau de subvențiile pentru transport. Reducerea acestor forme de sprijin îi obligă pe mulți să își caute locuri de muncă, dar piața muncii pentru tinerii fără experiență este extrem de restrictivă, oferind joburi slab plătite și program dezavantajos.
Astfel, studenții se găsesc prinși într-un cerc vicios: pentru a-și plăti traiul, sunt nevoiți să muncească, dar programul de lucru le afectează performanța academică. În cele din urmă, renunță la studii din lipsă de timp și resurse. România, deja pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la rata de absolvire a studiilor superioare, riscă să vadă o agravare a acestei situații.
Costul ascuns al unei educații „gratuite”
Deși în teorie învățământul superior este gratuit, realitatea este complet diferită. Costurile indirecte – chiria, utilitățile, transportul, mâncarea, materialele de studiu – depășesc cu mult veniturile multor familii. În special pentru tinerii din mediul rural, aceste cheltuieli sunt adesea prohibitive, iar lipsa unui sprijin guvernamental eficient îi determină să renunțe la facultate sau să plece în străinătate în căutarea unor oportunități mai bune.
Pe acest fond, se amplifică un sentiment de nedreptate și neîncredere în instituțiile statului, percepute tot mai mult ca fiind indiferente la nevoile generației tinere.
Efectele pe termen lung: pierderea unei generații
Consecințele acestor decizii vor fi resimțite nu doar de studenții de astăzi, ci de întreaga societate pe termen lung. O țară care nu investește în educație își condamnă viitorul la stagnare. Lipsa absolvenților calificați va afecta dezvoltarea economică, iar migrarea tinerilor bine pregătiți către alte state va adânci și mai mult criza demografică și economică.
În timp ce alte state europene fac eforturi pentru a atrage studenți internaționali și pentru a sprijini educația autohtonă, România pare să se îndrepte într-o direcție opusă, tratând educația ca pe o povară bugetară, nu ca pe o prioritate strategică.
O nevoie urgentă de schimbare
Guvernanții trebuie să înțeleagă că educația nu este o cheltuială, ci o investiție în viitorul unei națiuni. Fără măsuri concrete care să sprijine studenții – de la îmbunătățirea condițiilor din cămine, la creșterea subvențiilor și burselelor – România riscă să devină o țară din ce în ce mai vulnerabilă.
Investițiile în educație sunt singura cale de a asigura dezvoltarea economică, socială și culturală pe termen lung. Altfel, deciziile de astăzi vor fi plătite scump mâine, de o societate lipsită de specialiști și de perspective.
