La Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a provocat o reacție semnificativă din partea diplomației românești atunci când a pus sub semnul întrebării capacitatea solidară a Europei în situații de criză, sugerând că aliații europeni nu ar fi neapărat pregătiți să răspundă unui apel american în momente de nevoie.
În replică, ministra român de Externe, Oana Țoiu, a folosit propria prezență la aceeași reuniune pentru a sublinia o perspectivă istorică și angajamentul tradițional al României față de solidaritatea transatlantică. Printr-un mesaj publicat pe platforma X, Țoiu a amintit de momentul în care România a răspuns prompt la apelul Statelor Unite după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, participând la operațiunile internaționale care au urmat, deși țara nu era încă membră NATO la acel moment.
„Singura dată în istoria Alianței când promisiunea că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor a fost pusă cu adevărat la încercare a fost după 11 septembrie. România a răspuns apelului, chiar dacă nu era membră NATO”, a afirmat Țoiu, subliniind astfel atât responsabilitatea asumată de România, cât și valorile de solidaritate care stau la baza NATO.
Declarația intervine într-un context mai amplu de tensiuni între liderul american și unele state europene, generate, parțial, de comentariile dure ale lui Trump despre alianță și de recentele discuții privind situatia geopolitică din Groenlanda. În discursul său de la Davos, președintele american a ridicat întrebarea dacă aliații europeni ar fi dispuși să sprijine Statele Unite în momente critice – un comentariu pe care oficialii de la București l-au privit ca pe o oportunitate de a reafirma angajamentul României față de solidaritatea transatlantică.
Răspunsul Oanei Țoiu a pus accentul pe faptul că angajamentele istorice contează și că exemplele trecute, cum ar fi intervenția României și a altor state după 11 septembrie, rămân relevante atunci când se discută despre viitorul cooperării în cadrul NATO și al relațiilor transatlantice.
În esență, poziția României a fost formulată ca o reafirmare a ideii că relațiile euro-atlantice nu sunt doar o chestiune de interes strategic, ci și o alegere solidară ce definește modul în care statele democrate răspund provocărilor globale împreună.
