În perioada iunie 2024 – iunie 2025, mii de cetățeni din state membre ale Uniunii Europene și-au încheiat șederea în Marea Britanie, conform datelor citate de agenția bulgară SEGA și preluate de G4Media. Cele mai numeroase plecări au fost înregistrate în rândul românilor, polonezilor și bulgarilor.
Statisticile arată că peste 37.000 de cetățeni români și aproximativ 11.000 de bulgari au părăsit Regatul Unit în acest interval, plasându-i pe români în fruntea clasamentului naționalităților care înregistrează cele mai multe plecări. Polonezii se numără, de asemenea, printre grupurile semnificative care au decis să își mute reședința în altă parte.
Analiza tendințelor migratorii sugerează mai mulți factori care stau la baza acestei dinamici. Principalul motiv invocat rămâne creșterea accentuată a costului vieții în Marea Britanie: prețurile la locuințe, alimente și energie continuă să crească, în timp ce veniturile multor lucrători migranți nu se majorează în aceeași măsură. În plus, presiunile asupra Serviciului Național de Sănătate britanic, marcate de liste de așteptare foarte lungi și deficit de personal, fac accesul la servicii medicale tot mai dificil pentru rezidenți.
Un factor suplimentar în cazul comunității române îl reprezintă evoluția economică favorabilă de acasă. România înregistrează o creștere economică susținută, cu salarii în creștere, rată scăzută a șomajului și condiții mai accesibile pe piața imobiliară, ceea ce poate face revenirea în țară mai atractivă pentru românii plecați anterior.
De asemenea, statisticile includ și alte naționalități europene printre cei care au ales să părăsească Marea Britanie în același interval, cum ar fi italienii, spaniolii, portughezii și francezii. Această diversitate sugerează că tendința nu este specifică exclusiv cetățenilor din Europa de Est, ci reflectă o migrație de revenire sau redirecționare spre alte destinații în rândul diferitelor comunități de cetățeni UE.
Un punct particular evidențiat de sursele bulgare se referă la motive neoficiale în cazul bulgarilor, unde discriminarea la locul de muncă sau în accesul la servicii sociale este semnalată ca un factor suplimentar pentru decizia de plecare. Au fost raportate situații în care beneficiari de ajutoare sociale au primit solicitări de recuperare a sumelor deja acordate, crescând astfel percepția de insecuritate și dificultate pentru cei afectați.
Pe ansamblu, aceste date sugerează o schimbare în peisajul migrațional post-Brexit, în care atractivitatea tradițională a Marii Britanii ca destinație pentru muncă și trai pare să scadă pentru un segment important de cetățeni europeni. Această evoluție ridică întrebări despre modul în care această tendință va evolua pe termen mediu și lung și ce politici vor fi adoptate de statele de origine pentru a valorifica potențiala reîntoarcere a cetățenilor.
