„Țara aceasta îmi pare uneori condusă de forțele invizibilului și ale barocului”

A declarat, la Timișoara, romancierul și eseistul Pascal Bruckner

Romancierul și eseistul Pascal Bruckner, bine-cunoscut în mass-media de pe mapamond pentru publicistica de rezonanță în mai multe ziare prestigioase, precum „Le Nouvel Observateur” și „Le Monde”, a fost invitat la Timișoara cu ocazia deschiderii anului universitar 2023/2024.

        Cu acest prilej, distinsului invitat al comunității universitare timișorene i-a fost acordat titlul „Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum”, în semn de recunoaștere a rolului proeminent pe care domnia sa îl manifestă ca personalitate de excepție a culturii universale de azi.

        În discursul de mulțumire pe care l-a rostit la ceremonia de acordare a acestui titlu, romancierul și eseistul francez și-a amintit momentul când a luat prima dată contact cu România, rostind, potrivit traducerii revistei „Orizont”, următoarele: „Acest titlu pe care mi-l acordați se trage de la un eveniment, pur și simplu, întâmplător: faptul că am venit în România la începutul anului 1990, cu un avion al FNAC-ului – lanțul de magazine specializat în cultură și divertisment. (…). Îmi rămâne în minte un lucru din ziua aceea la București: contrastul dintre capitala șubrezită și căldura gazdelor care ne-au întâmpinat. Rând pe rând, se vedeau pe chipuri două sentimente: de teamă și de speranță”.

        În același discurs, potrivit traducerii revistei mai sus amintite, Pascal Bruckner a spus că România îi pare „romanescă datorită dublei moșteniri latine și slave, religiozității ei omniprezente, magnificelor biserici cu cupole în formă de bulb. Țara aceasta îmi pare uneori condusă de forțele invizibilului și ale barocului, ca și cum peisajul întrevăzut nu ar fi decât un decor tăinuind altă realitate. O ușoară amețeală îl cuprinde pe francez în România; nu este cea a neliniștitoarei ciudățenii, ci a falsei familiarități. Te crezi la verișori, dar ești dezorientat, ești în Europa dar dincolo de Europa, la porțile Asiei și ale Balcanilor. O parte din atmosfera de aici ține de legendă și de supranatural. Aceasta se întrezărește în literatura și filmul românesc, prin gustul pentru absurd și situații nostime”.

        În finalul discursului rostit, Pascal Bruckner s-a întors la rugăciunea lui Baudelaire, spunând că o rostește atunci când începe o carte, „Doamne, Dumnezeul meu! Dăruiește-mi harul de a crea câteva versuri frumoase care să-mi dovedească mie că nu sunt ultimul dintre oameni, că nu sunt mai prejos decât cei pe care îi disprețuiesc”, după care a adăugat rugăciunea sa: „Doamne, îndură-te să fiu încă citit în România, până la ultima mea suflare!”.

        După acest moment festiv, distinsul invitat a participat la deschiderea anului universitar 2023/2024, evenimentul având loc în Aula Magna „Ion Curea” a Universității de Vest.

În cadrul festivității de deschidere a anului universitar, celebrul autor a adresat un mesaj comunității universitare timișorene, studenților, încheind prin a rosti: „Să îmbătrânești nu înseamnă să renunți la visul tinereții, ci să încerci să-l atingi fără să încerci să fii tot ce ai dorit vreodată să fii. Nu știu dacă există o viață de apoi, sper să existe, dar provocarea noastră principală este să trăim înainte să murim. În perioada comunistă, era o glumă – vă amintiți, comuniștii spuneau că nu există o viață de apoi, iar disidenții spuneau că măcar a existat o viață înainte de aceasta, pentru că viața în vremea comuniștilor era foarte anostă. Așa că, pentru voi toți, așa cum sunteți construiți singuri, singurul meu sfat este să încercați să rămâneți în viață până în ultimul moment”.

        Un alt moment important al prezenței la Timișoara a lui Pascal Bruckner s-a desfășurat pe scena Teatrului Național „Mihail Eminescu”, unde eseistul a susținut o conferință publică cu titlul „Europa a iubit prea mult basmele”, la invitația Universității de Vest.

        În cadrul conferinței, Pascal Bruckner a făcut o panoramare a societății în care trăim, pornind de la schimbările care au avut loc în anul 1989, căderea zidului Berlinului însemnând o reunire a continentului european și înlăturarea din Europa a oricăror tendințe totalitare. Distinsul invitat a susținut că dărâmarea zidului Berlinului nu a însemnat o victorie a democrației, ci mai mult înfrângerea comunismului, aducând în sprijinul acestei afirmații faptul că azi, la peste 34 ani de la acel moment, „perimetrul democrațiilor liberale se îngustează pe zi ce trece, în vreme ce autocrațiile, teocrațiile și alte etnocrații proliferează. Regimul politic liberal (precum și modul de viață occidental) este detestat în Rusia, în China, în majoritatea lumii arabo-musulmane, precum și în Africa. El este socotit imoral, un atentat la demnitatea umană și decadent”.

        În conferința susținută la Teatrul Național din Timișoara, Pascal Bruckner a abordat și războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, analistul francez considerând că rezistența ucrainenilor împotriva „colosului cu picioare de lut nu numai că salvează onoarea lumii occidentale, dar ne și dă o lecție de curaj și de real politik. (…). Cu războiul din Ucraina, s-au schimbat codurile de vitejie: ceea ce ieri luam peste picior drept virtute machistă sau militară prefigurează poate viitorul. Noi suntem cei peste măsură de învechiți, cu hedonismul nostru șubred și arțăgos. Europa a iubit prea mult pacea și se simte neputincioasă acum să înfrunte vremea războiului.

Cel mai mare dușman al Europei este Europa însăși, reaua ei conștiință plictisită, gustul său amar al bilanțului, totdeauna negativ. Dacă e legitim să pledăm pentru oprirea luptelor, nu e de luat în considerare să se impună un armistițiu dat peste cap, care l-ar recompensa pe agresor. (…). Putin va dispărea, poate, căci triumful lui ar marca într-adevăr «victoria postumă a lui Hitler», pentru a relua expresia supraviețuitorului din ghetoul de la Varșovia Marek Edelmann, din 1993, referitoare la ultranaționaliștii sârbi. Dar Federația Rusă, pradă riscurilor de război civil, trebuie să reziste cu orice preț. Așa se explică discursurile occidentale de retractare în livrările de arme, de tancuri, de tunuri, de avioane Kievului, ce prelungesc războiul și suferințele ucrainenilor și fac din rezistența lor un elan cu piedici.

        Factorul principal în această împrejurare pentru Occident va fi timpul, iar aliatul lui, calitatea de a persevera: Moscova pariază pe oboseala Europei și a Statelor Unite. Dacă norocul armelor se va întoarce în dezavantajul ucrainenilor, li se vor găsi toate defectele. Nu erau victimele bune”.

        Invitatul și-a încheiat conferința susținând că „democrațiile au ocazia să profite de acest moment istoric și să tindă spre un nou 9 noiembrie 1989: să facă să cadă toate tiraniile, de la Pekin la Moscova, de la Teheran la Baku, fără să uităm Ankara, Caracas, Alger, Havana și altele încă. Există o fragilă licărire de speranță în tenebrele barbariei”. Prezența lui Pascal Bruckner pentru a susține conferința la Teatrul Național din Timișoara a fost un eveniment care a făcut parte din programul cultural „La UVT, Cultura este Capitală!”, inclus în Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, „teritoriul Oameni”, „stația Reflecții”, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, cofinanțat de Consiliul Județean Timiș, prin programul „TimCultura 2023”.