Pe un timp neprielnic, cu nori amenințători de ploaie, un număr restrâns de participanți s-au adunat la început pentru acest eveniment, în Piața Unirii, dar, cu trecerea timpului, numărul participanților a sporit.
Programul din acest an a cuprins un serviciu religios, discursuri din partea autorităților locale și județene, o paradă militară și un scurt moment artistic cu piese muzicale interpretate de fanfara armatei, după care, participanții, în interpretarea fanfarei militare a piesei „Hora Unirii”, pe versuri de Vasile Alecsandri și muzica compusă de Alexandru Flechtenmacher, s-au prins în Horă, astfel încheindu-se serbările dedicate Unirii Principatelor Române.
Pe scena amenajată în fața Palatului Baroc au urcat oficialități locale, județene și naționale, la eveniment fiind prezent și președintele Camerei Deputaților, Alfred Simonis.
Prefectul județului Timiș, Mihai Ritivoiu, a dat citire mesajului transmis de către „premierul” Marcel Ciolacu, la cuvânt urmând viceprimarul municipiului Timișoara, Cosmin Tabără și președintele ales al Consiliului Județean Timiș, Alin Nica.
„În urmă cu 165 de ani, pe 24 ianuarie, românii și-au unit eforturile și au pus piatra de temelie a României de astăzi, ca stat național, unitar și democratic. Și atunci, mulți s-au opus. Și din afara țării, și din interior. Pentru interesele lor, ar fi fost mai bine ca românii să nu fie uniți. 24 ianuarie 1859 a fost doar începutul unui drum lung. Viziunea liderilor de atunci nu s-a rezumat doar la unire. A urmat un val de reforme, care au schimbat complet societatea românească și au avut ca principal scop reducerea inechităților sociale și îmbunătățirea condițiilor de trai”, a transmis, printre altele, prim-ministrul României, prin vocea prefectului Ritivoiu.
Viceprimarul municipiului Timișoara, Cosmin Tabără, a susținut un moment oratoric în care a cuprins etapele care au premers Unirii Principatelor Române, amintind faptul că Unirea de acum 165 de ani a precedat formarea statului național unitar român, 1 Decembrie 1918 și a făcut o incursiune în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, amintind reformele care au netezit calea spre statul național român modern înfăptuit în deplinătate în anii care au urmat.
„Multă lume vorbește despre «Mica Unire», multă lume se referă la acea întâmplare extraordinară din istoria României ca fiind «Mica Unire». Eu nu sunt de acord în totalitate cu acest lucru, pentru că, eu cred că 1859 este un an care, practic, a însemnat începutul României de azi, începutul modernizării României prin reformele care au urmat, pentru că, pe perioada lui Cuza a început reforma agrară, a început reforma învățământului, reformarea poștei române, prima instituție a serviciilor publice, ori lucrurile acestea sunt foarte importante pentru ceea ce a urmat. Dar mai mult decât atât, 1859 nu a fost o întâmplare în istoria României, ci a venit ca un răspuns la peste aproape 150 de ani de domnii fanariote. A urmat revoluției lui Tudor Vladimirescu, din 1821, a «revoluției pașoptiste», ori, toate aceste lucruri au dat un imbold românilor de a se uni și a pune bazele României de astăzi. Practic, 1859 este doar anul care precede 1918, 1859 este anul, și, mai ales 24 ianuarie, anul în care România, practic, pune bazele și își reformează întreg sistemul, ori toate aceste lucruri trebuie să le ținem minte. Trebuie să ținem minte și de Alexandru Ioan Cuza și să-l păstrăm în memoria noastră, pentru că este cel care a reprezentat atunci Țările Române și s-a expus prin faptul că a fost ales ca reprezentant al celor două popoare române. Nu mai mult decât atât, trebuie să-l legăm și de Timișoara pe Alexandru Ioan Cuza, pentru că ultima noapte petrecută pe teritoriul României s-a întâmplat aici, la intersecțiile dintre străzile Eugeniu de Savoya și Augustin Pacha, la Hanul Trompetiștilor. Este ultima noapte petrecută pe teritoriul României, atunci, aflat în Imperiul Habsburgic. Urez românilor, «La mulți ani!» și un an cu pace!”, a spus viceprimarul Timișoarei, Cosmin Tabără, în momentul oratoric rostit la serbarea Unirii Principatelor de la Timișoara.
„24 ianuarie 1859 este, într-adevăr, un moment crucial din istoria identității românilor, atât ca eveniment istoric, dar și ca lecție de voință populară, de maturitate politică și de solidaritate. Unirea Moldovei cu Țara Românească a fost înfăptuită prin dorința românilor, care a fost auzită, înțeleasă, respectată și aplicată de politicienii acelor vremuri, în ciuda contextului dificil, (…), a intereselor divergente și a frământărilor interne și internaționale”, a spus, printre altele, președintele ales al Consiliului Județean Timiș, Alin Nica.
Tot în cadrul evenimentului de azi prilejuit de cei 165 ani de la Unirea Principatelor Române, la efigia domnitorului unirii Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza, de pe clădirea hotelului „Trompetistul”, unde a poposit pentru câteva zile, în iarna anului 1866, în drumul spre exil, au fost depuse, de către oficialități, coroane de flori.
