USR-ul bolnav

USR Timiş a pus mâna pe un sediu situat foarte central, la intrarea în Parcul Copiilor. Este vorba de o clădire foarte încăpătoare și foarte frumoasă. La sediu, ca la orice partid, care este la putere într-o zonă urbană reprezentativă, stau de veghe funcționari angajați fie la birourile parlamentare, fie plătiți din cotizațiile de la partid sau din subvenția primită de la guvern.
Ca să-i scutim de o cheltuială săptămânală, am hotărât să distribuim gratuit partidelor un număr de exemplare din publicația noastră TIM7.
I-am criticat și-i vom critica în TIM7 pe pesediști, liberali, useriști, fără fereală, așa cum am spus în angajamentul nostru publicat cu titlul VREM în primul nostru număr din TIM 7.
Mare ne-a fost mirarea, atunci când reprezentanții noștri care duceau ziarele gratuite la sediul USR Timiș au fost întâmpinați cu vorbe „neprietenoase” de două „vestale” de serviciu, care i-au amenințat solemn „Să nu vă mai prind pe-aici!” și le-au spus că refuză să mai primească vreun exemplar din publicația noastră.
De ce oare a apărut această atitudine la cele două useriste?
Probabil că a fost transpunerea unui ordin al conducerii filialei! Sau, poate, să fi fost un impuls de moment al unei useriste, revoltate că partidul din care face parte tot pierde membri şi are imaginea foarte şifonată la nivelul Timişoarei şi al judeţului Timiş!? Oricum, suntem surprinşi de această reacție, nedemnă de un partid care conduce treburile publice din Timişoara şi chiar şi din județ (doar are vicepreşedinte al Consiliului Judeţean). Să alungi presa din ograda ta nu-i deloc un lucru de fală. Să nu accepți critica, manifestată într-un articol sau o notă apărute într-o publicație sau alta, denotă infantilism politic, şi chiar, spus mai pe șleau, neghiobie.
Refuzul de a dialoga, refuzul de a vedea societatea şi cu ochii şi mintea altora, este un semn clar al obtuzității și al tehnicii folosite de struțul care îşi ascunde capul în nisip. Este USR Timiş bolnav? Oare, să fie vorba că USR Timiş nu mai vrea să primească gratuități de la nimeni, hotărânduse să cumpere ziarul nostru de la unul dintre puținele chioșcuri care au mai rămas după ce primarul userist le-a ridicat în aer (sau, mai degrabă, le-a pus la pământ)? Sau se rezumă numai la lectura Monitorului Primăriei, unde nu se suflă o vorbă critică despre trotuare sparte, proiecte neîncepute sau despre viteza melcului cu care lucrează echipa edilului-şef.
Spre binele public, bineînţeles.