Vița-de-vie, prin rodul și aspectul său, a constituit pentru om o atracție și o enigmă în același timp. Din cele mai vechi timpuri, omul și-a dorit tovărășia viței-de-vie, pe care a cultivat-o la început în jurul locuinței, apoi în grădini și plantații.
Cultivată în jurul locuinței, vița-de-vie aduce bucurie ochiului prin aspectul plăcut și formele ornamentale în care se poate conduce, apoi satisface cele mai rafinate gusturi prin prospețimea, savoarea, dulceața și aroma strugurilor și, nu în ultimul rând, aduce alinare sufletului datorită efectului calmant și curativ al vinului consumat cu moderație.
În continuare, prezentăm, pe scurt, câteva forme ornamentale de conducere a viței-de-vie în cadrul amenajărilor peisagere din jurul locuinței familiale.
Bolta de viţă-de-vie este întâlnită foarte des în grădinile familiale, la intrarea în blocuri sau în parcuri. Acest mod de a conduce coardele este foarte decorativ şi practic; dacă soiurile sunt bine alese şi corect dirijate, bolta asigură un rod bogat, iar umbra şi verdeaţa bucură ochiul privitorului. Boltele de viţă-de-vie îmbracă alei sau drumuri de acces, au lăţimea de cel puţin 3,5 – 4,0 m şi înălţimea de 2,6 – 3,0 m, iar lungimea se stabileşte în funcţie de spaţiul disponibil şi de dorinţa cultivatorului.
Pentru construcţia scheletului boltei este indicat să se folosească material metalic – ţevi tubulare sau profile T – pentru arcade şi sârmă galvanizată cu Ø= 2,2 – 2,8 mm pentru susţinerea vegetaţiei. La realizarea arcadelor se pot folosi stâlpi din beton sau lemn, dar au rezistenţă mai redusă şi sunt mai puţin decorativi. Arcadele sunt dispuse la 3 – 5 m distanţă unele de altele şi sunt fixate în sol cu beton, iar la partea superioară pot avea diferite forme. Sârma galvanizată este instalată în părţile laterale ale arcadelor; prima sârmă se va fixa la înălţimea de 70 – 80 cm, următoarele la 35 – 40 cm una de alta. Sârmele care susţin trunchiul şi etajele de cordoane vor fi mai groase.
Între butuci, distanţa de plantare este de 0,7 – 1,2 m, în funcţie de forma de conducere care poate fi: palmetă sau cordon vertical cu punţi de rod altern-etajate,cordon vertical cu punţi de rod bilaterale orizontal – etajate, sau sub formă de cordoane oblice sau verticale. Cordoanele sunt dispuse în 3 – 4 etaje, fiind căptuşite cu elemente de rodire sub formă de cepi de rod cum sunt la cordonul speronat, sau cu verigi de rod cum sunt la cordonul Cazenave. Lăstarilor formaţi pe ultimul nivel de cordoane nu li se aplică operaţii în verde, pentru a creşte cât mai mult şi a îmbrăca cât mai bine partea superioară a bolții.
În primii ani de la plantare, este necesară instalarea unor tutori de 2,5 m înălţime care să ajute la dirijarea verticală a trunchiului până acesta se poate autosusţine. Trunchiul butucilor poate fi condus la aceeaşi înălţime sau la înălţimi diferite alternativ (un butuc în formă semiînaltă la 60 – 80 cm, următorul în formă înaltă la 100 – 120 cm etc.), în funcţie de vigoarea soiului plantat, de forma de conducere aleasă etc. Se recomandă plantarea unor soiuri viguroase, care să îmbrace bine bolta în vegetaţie. Strugurii se vor coace eşalonat deoarece sunt dispuşi pe etaje diferite, de aceea se recomandă cultivarea în boltă a soiurilor de struguri pentru masă şi mai puţin a celor pentru vin. Semibolta poate fi folosită de-a lungul unor drumuri şi alei sau în preajma unor garduri, ziduri, pereţi pentru a le masca sau a le umbri. Spalierul metalic formează un perete vertical care la partea superioară se arcuieşte usor. În porţiunea arcuită a spalierului sunt fixate 2-4 rânduri de sârme, în rest nu diferă de spalierul boltei. Distanţele de plantare şi modul de conducere a coardelor pe spalier se face la fel ca la boltă.
Conducerea viţei-de-vie sub formă de halângă presupune formarea uneia sau mai multor tulpini de pe care pornesc cordoane spre streaşina casei, dirijate în plan vertical la început, apoi oblic. În primii ani de la plantare, tulpina este susţinută de tutori până ce lemnul multianual se poate autosusţine, iar vegetaţia se sprijină pe o reţea de sârmă cu dimensiunea între Ø= 2,2 – 2,8 mm. Acolo unde spalierul susţine cordoane din lemn multianual se va folosi sârmă mai groasă, iar unde se întind coardele anuale şi lăstarii, se va utiliza sârmă mai subţire. Acest tip de conducere a viţei-de-vie este des întâlnit în partea de sud a ţării, mai ales în Oltenia; în plus, îmbină utilul cu frumosul, deoarece, pe lângă rodul pe care-l asigură familiei, poate fi amenajat ca loc pentru recreere sau adăpost pentru autoturism.
Soiurile de struguri pentru masă pot fi conduse practic şi decorativ în grădinile familiale sub formă de pergolă, în principal cu rol de relaxare și umbrire.
Pergola umbrar se foloseşte în grădinile familiale sau în parcuri pentru a îmbrăca decorativ un loc de odihnă. Pergola este construită din 2 stâlpi cu înălţimea de 2,5 m din zidărie sau lemn care are în partea superioară un suport transversal din lemn. Acest schelet poate fi vopsit în diferite culori sau i se adaugă diverse elemente decorative, pentru a-i spori valoarea estetică. Între stâlpi, spaţiul trebuie să fie suficient de mare pentru a se putea instala o măsuţă cu două scaune, o bancă pentru odihnă sau un leagăn. Câte o viţă-de-vie se plantează lângă fiecare stâlp, iar trunchiul butucilor va fi dirijat vertical ascendent şi va avea înălţimea stâlpilor. Cordoanele şi vegetaţia (lăstarii, strugurii) vor atârna. Elementele de rodire care îmbracă cordoanele pot fi cepi de rod sau verigi de rod formate din cepi de înlocuire şi cordiţe de rod.
Material realizat cu sprijinul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” Timișoara
