Coaliția a decis când vor avea loc alegerile pentru președintele republicii și Parlamentul României

Cele două partide politice aflate în coaliție, PNL și PSD, au anunțat că alegerile pentru președintele republicii și Parlamentul României vor fi intercalate. Astfel, primul tur în cursa Cotroceni-lor va fi pe 24 noiembrie, după care, pe 1 decembrie, de Ziua Unirii, urmează alegerile pentru Parlamentul României, apoi, pe 8 decembrie, cel de-al doilea tur pentru Cotroceni.

Joi, 4 iulie, în Guvern, hotărârea privind alegerile a fost aprobată, președintele PNL, generalul Nicolae Ciucă declarând că cele două partide politice care formează coaliția vor avea candidați proprii pentru ocuparea Cotroceni-lor.

Această decizie legată de alegeri vine după mai multe săptămâni în care PSD și PNL nu au ajuns la un acord în privința datei alegerilor pentru șefia republicii și Parlamentul României, PSD dorindu-și ca alegerile pentru Cotroceni și cele parlamentare să aibă loc în septembrie, iar PNL a solicitat ca alegerile să aibă loc în luna octombrie sau noiembrie.

Prim-ministrul desemnat al României, Marcel Ciolacu, a convocat consultări cu partidele politice pe tema datelor pentru alegeri, iar luni, 1 iulie și marți, 2 iulie, la discuții au participat reprezentanţii Forţei Dreptei, ai Grupului minorităţilor naţionale, ai PUSL, REPER, USR, UDMR, AUR, SOS România. La finalul consultărilor, „premierul” a declarat că toţi participanţii la discuţii au solicitat ca stabilirea calendarului electoral să se realizeze în cel mai scurt timp posibil.

Stabilirea noilor date pentru alegerile șefului republicii și Parlamentului României vine după o perioadă în care PSD și PNL s-au atacat reciproc, social-democrații acuzând liberalii că nu-și onorează acordul prin care data alegerilor era fixată inițial pe 15 septembrie. La rândul său, PNL a transmis că dorește ca organizarea alegerilor să se facă în termen constituțional și a criticat faptul că Marcel Ciolacu a convocat consultări, aceasta fiind o prerogativă a ocupantului fotoliului de la Cotroceni, nu a prim-ministrului desemnat de acesta.

Premierul Marcel Ciolacu a criticat rezistența PNL față de stabilirea datei alegerilor prezidențiale pe 15 septembrie, iar anterior a lansat primul atac clar la adresa lui Nicolae Ciucă căruia îi transmitea că „onoarea nu este numai pe panouri, este şi în discuţii”, făcând referire la volumul lansat de președintele PNL-ului, „Un ostaș în slujba țării”, titlul acestui volum fiind pus și pe panourile din întreaga țară, însă pe aceste panouri nu era vreun însemn al PNL-ului, ci doar capul generalului Ciucă văzut din profil și, bineînțeles, titlul volumului său.

Nicolae Ciucă i-a răspuns lui Ciolacu printr-un mesaj înregistrat video, „afară este foarte cald. Asta da, pot să înţeleg. (…) Atunci când vine vorba de alegerile prezidenţiale trebuie să rămânem în prevederile legale şi în termenele legale”, spunea Nicolae Ciucă, care cerea partenerilor de guvernare revenirea la negocieri.

Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu îl atacase și el pe liderul PNL și, într-o postare pe Facebook, de la finalul lunii iunie avea să-l numească „Un poznaş în slujba ţării”, replica liberalilor venind de la deputatul PNL Florin Roman, pe rețelele sociale, „Guvernul României caută premier! Găsitorului recompensă: o bere! Dl Ciolacu trăieşte zile caniculare pe terasele din Köln, München, Frankfurt şi Bruxelles, la o halbă de bere, printre fanii echipei naţionale, dar şi printre socialiştii europeni”.

Deși în polemici tot mai contondente, se pare că, potrivit observatorilor, cele două partide rămân legate de un interes comun puternic, păstrarea majorității și a guvernării, iar discursul venit din ambele părți este că nici PSD, nici PNL nu vor rupe coaliția de guvernare.

PNL Timiș a transmis că „salută decizia politică adoptată astăzi (în 4 iulie, n r.) în cadrul întrunirii reprezentanților Coaliției, legată de calendarul alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024. Așezarea datelor alegerilor în termenul constituțional reprezintă o firească respectare a logicii ciclurilor politice”, dar și faptul că, „susține unitatea dreptei în anul electoral 2024, pentru evitarea fragmentării politice, într-un an crucial pentru viitorul politic și social al societății noastre”.