Joi, 22 februarie, consilierii locali au aprobat, cu unanimitate, bugetul municipiului Timișoara propus de Primărie pentru anul 2024. Comparând bugetul de anul trecut cu cel de anul acesta se observăm o ușoară creștere, dar dacă privim și spre curțile bugetare ale altor municipii, lucrurile sunt puțin mai complicate.

Anul acesta, bugetul Timișoarei este în sumă totală de 2.526.886.930 lei (anul trecut a fost undeva la peste 2,4 miliarde lei), iar bugetele municipiilor Cluj Napoca și Oradea, municipii care, în anul 2018, au pus bazele (alături de Timișoara și Arad), „Alianței Vestului”, înregistrează în acest an sume de peste 4 miliarde lei (Clujul) și aproape 3 miliarde lei (Oradea). Cele două municipii din „Alianța Vestului” au creșteri, comparativ cu bugetul de anul trecut, de, aproape 40%, Clujul și aproape 30%, Oradea.

Totuși, administratorii orașului bănățean nu au „precupețit niciun efort” pentru a populariza faptul că bugetul este unul „record”, din anunțurile ce vin dinspre Primărie reieșind că finanțele Timișoarei pentru acest an electoral vor aduce în oraș conducte cu lapte și miere și totul va fi numai belșug și plăcere.

Interesant este că, dincolo de taxele și impozitele pe care timișorenii le achită pentru realizarea bugetul municipiului, anul acesta a fost anunțat faptul că bugetul pe 2024 cuprinde fonduri europene. Este ceva în premieră, cred, pentru că până acum, niciodată nu au venit vești dinspre Primărie cum că bugetul Timișoarei are inclus în componența lui și fonduri europene, România fiind stat membru al UE din 2007. Ar fi interesant de aflat dacă, din 2007, de la intrarea României ca stat cu drepturi depline în UE, astfel de fonduri europene au mai fost în componența bugetului municipalității și nu s-a anunțat public, sau nu au mai fost, iar dacă nu au mai fost… de ce? Nu s-a putut? Și cum de se poate tocmai acum, în an electoral?

Anul trecut, suma investită pentru dezvoltarea Timișoarei a fost de 635 milioane lei, anul acesta urmând să fie investită suma de 1,28 miliarde lei pentru dezvoltarea municipiului bănățean. Sunt anunțate ca domenii prioritare educația, sănătatea, mediul și proiectele mari de infrastructură.

Cea mai mare creștere este prevăzută, așadar, la investițiile în educație, care însumează aproape 20% din bugetul de dezvoltare al orașului, cu un „buget record”, de peste 235 de milioane de lei. Primăria asigură bani pentru investiții noi în învățământ, precum Creșa din Bucovina, Școala gimnazială nr.1 din Fabric, Școala gimnazială arondată Liceului „Calderon”, Liceul „Ana Aslan”, Colegiul „Henri Coandă”, Liceul Alimentar și Campusul Dual, lucrările la liceele „Waldorf”, „Ungureanu” și „Lenau”, precum și la alte unități de învățământ.

Pe lista investițiilor se mai regăsesc Arena „Eroii Timișoarei”, bulevardul Vidrighin, pasajul Solventul, pasajul Polonă, pasarela Gelu, Pasarela Îndrăgostiților, un nou spital municipal, Clinica de Balneologie, Clinica ORL, corpul B al Spitalului de Copii, cinematografele Studio și Dacia.

Pentru modernizarea transportului public sunt prevăzute 421 de milioane de lei, atât pentru achiziția de mijloace de transport nepoluante, cât și pentru modernizarea liniilor de tramvai.

Zone-cheie ale orașului – piețele Traian, Mocioni și Victoriei – vor beneficia de proiecte majore de regenerare urbană.

Din bugetul total al Timișoarei, pentru funcționarea orașului este prevăzută suma de 1,23 miliarde lei, din această sumă de bani asigurându-se transportul în comun, termoficarea, curățenia, întreținerea și extinderea spațiilor verzi, iluminatul public, ordinea publică, asistența socială, locuințe, activități de cultură și sport. Ca răspuns la nevoile timișorenilor, sunt alocate mai multe fonduri pentru reparații trotuare, amenajarea de locuri de parcare, Primăria sprijinind, prin subvenții, care se ridică la 300 de milioane lei, activitățile de transport public și de furnizare a agentului termic.

Rămâne de văzut cât de mult va crește Timișoara în 2024, pentru că, totuși, din cele anunțate, se vede un plus, însă acest plus este prea mic pentru o Timișoară care din 1996 a luat un avânt consistent spre Europa, deschizând larg porțile unor investiții majore care au adus, an de an, bugete ce situau Timișoara pe locul doi în țară, după București.

Spre ce ne îndreptăm? E mai greu de găsit un răspuns pe termen lung, dar, pe termen scurt, este clar, spre o campanie electorală în care „salvatorii” vor continua să trâmbițeze electoratului „realizările” lor de patru ani, patru ani în care, iată, au adus un buget al Timișoarei la un procentaj cu puțin mai mult de jumătate peste cel din 2012. Să fie vorba despre vreun îndemn conservator, legat de „politica pașilor mărunți”, sau atâta este „putirința”?