În primii ani ai secolului al XIX-lea, vestea descoperirii unor mari comori de aur printre ruinele cetății dacice Sarmizegetusa Regia s-a răspândit cu rapiditate în Transilvania și a declanșat febra aurului în satele de la poalele munților Șureanu. Locul a fost pus sub pază, iar autoritățile au cercetat ruinele din munții aflați atunci în grija Fiscului, iar în anii 1803 – 1804 săpăturile organizate la Grădiștea Muncelului au dus la descoperirea capitalei dacice. Atunci au fost scoase la iveală rămăşiţele unor temple, ale zidurilor cetății Sarmizegetusa Regia, un turn şi o baie romană.
Omul de știință a redat povestea descoperirii marii comori din Sarmizegetusa Regia, inspirat de cercetările făcute de prepozitul Ștefan Moldovan, care vizitase ținutul cetăților dacice în tinerețea sa, în 1834, la trei decenii de la dezvelirea ruinelor Sarmizegetusei Regia. Comoara popilor, așa cum a numit-o Iulian Marțian, a fost descoperită de un preot din satul Chitid, după ce un cioban îi mărturisise despre locul acesteia.
„Nu departe de Orăştie este un sat cu numele Chitid. Preotul acestui sat era popa Petru. Într-o zi, vine în sat un păstor de la munte, care se înbolnăvise şi trimite după popa ca să-l împărtăşească cu cele sfinte. Mergând preotul la bolnav acesta zice între altele către preot: – Părinte, eu am încă o taină, dar nu cutez să o descopăr, deoarece îndată ce o voi spune, va trebui să mor”, informa istoricul, în 1923.
După ce bietul om an fost convins de preot, îi spuse următoarele: – Eu, părinte, umblând ca păstor de vite pe munţii Grădiştei, am dat deodată de o gură de peşteră ca o uşă şi, intrând înlăuntru, m-am minunat şi înspăimântat de cele ce le-am văzut acolo şi din această pricină m-am îmbolnăvit şi am venit acasă. Am văzut vase pline cu vrafuri de galbeni şi chipuri de oameni din aur şezând la mese de aur”, relata ciobanul.
Mai multe variante circulă pe seama comorilor descoperite la începutul secolului al XIX-lea la Sarmizegetusa Regia, din care ar fi ajuns la autorități circa 1.000 de galbeni. Unele vorbesc despre comoara din Râpa cu galbeni, un loc tainic de lângă Sarmizegetusa Regia, unde tezaure mari de aur ar fi fost descoperite în vara anul 1790, în urma unei furtuni care a dus la dezrădăcinarea unui paltin secular, care creştea la marginea unei vâlcele, scria arheologul Aurora Peţan.
