Devoalarea conspirației (2): dezvăluirea rădăcinii teoriilor conspirației din timpul pandemiei!

Așa cum scriam și în editorialul precedent Pandemia Covid-19 nu numai că a provocat o criză sanitară globală, ci a dat naștere si unei creșteri alarmante a teoriilor conspirației. Și nu e de mirare acest fapt dacă luăm în considerare că în pandemie am regăsit toate caracteristicile unui conflict global (sănătate publică, social, economic) lipsind doar bomba, tunul, tancul si gloanțele care au venit din păcate puțin mai târziu. Dar mai ales nu e de mirare dacă avem în vedere că destabilizarea unei populații pe componenta de sănătate publică se realizează prin dezinformare și că reprezintă de fapt o secvență importantă a războiului rece care în destule situații îl precede pe celălalt așa cum de altfel s-a văzut! Aceste teorii adesea alimentate de dezinformare și frică, s-au răspândit rapid pe diferite platforme, ducând la confuzie, neîncredere și chiar la unele consecințe periculoase. În acest context vom aprofunda rădăcinile teoriilor conspirației în timpul pandemiei, explorând factorii de bază, cuvintele cheie și scoțând în evidență importanța menținerii unui mod de gândire echilibrat si critic.
În legătură cu înțelegerea teoriilor conspirației precizez din start că acestea nu reprezintă un fenomen nou, dar proliferarea lor în timpul pandemiei a fost fără precedent! Aceste teorii sunt adesea caracterizate de convingerea că niște entități puternice sau grupări secrete din spatele scenei sunt responsabile pentru orchestrarea evenimentelor, manipularea informațiilor și controlul societății. Așa cum se știe în contextul pandemiei, teoriile conspirației s-au învârtit în jurul unor subiecte precum originea virusului, dezvoltarea vaccinului, controlul guvernamental și chiar existența virusului în sine.
Pentru a înțelege rădăcinile teoriilor conspirației din timpul pandemiei, este esențial să identificăm și să înțelegem cuvintele cheie asociate acestor teorii. Astfel cele mai proeminente cuvinte cheie includ „originea Covid -19”, „agenda vaccinului”, „mușamalizările guvernului”, „elitele globale”, „tehnologia 5 G” și bineînțeles „noua ordine mondială”. Aceste cuvinte cheie acționează ca niște factori declanșatori, atrăgând persoane susceptibile la dezinformare și care se află în căutarea de explicații alternative pentru criză.
Mai mulți factori contribuie la dezvoltarea și acceptarea teoriilor conspirației în timpul pandemiei. Primul dintre aceștia este reprezentat de răspândirea rapidă a informațiilor prin intermediul platformelor de comunicare socială care au creat un mediu în care dezinformarea poate deborda cu ușurintă! Lipsa totală aproape a verificării faptelor și utilizare efectului „echo chamber” în care participanților la discuții online li se întorc cu constanță propriile mesaje întărindu-i astfel în propriile credințe, amplifică si mai mult aceste teorii, făcându-le să pară mai credibile pentru cei deja înclinați să le creadă.
În al doilea rând incertitudinea și teama din jurul pandemiei au creat un teren fertil in care teoriile conspirației au prins rădăcini. Atunci când se confruntă cu o criză de o asemenea magnitudine, oamenii caută adesea explicații care oferă un sentiment de control sau confort, chiar dacă se bazează pe afirmații nefondate. Iar teoriile conspirației sunt construite ca o narațiune aparent simplă care atribuie vina și oferă un fals sentiment de înțelegere! În al treilea și nu neapărat în ultimul rând, erodarea încrederii în instituții și autorități a jucat un rol semnificativ în apariția teoriilor conspirației. Scepticismul față de guverne, o parte din mass-media și chiar față de unele instituții științifice i-a determinat pe unii oameni să pună la îndoială narațiunile oficiale și să apeleze la surse alternative de informații, adesea mustind de teorii ale conspirației. Această erodare a încrederii poate fi atribuită unor evenimente istorice, polarizării politice, incompetenței unora care ar trebui să fie super competenți și răspândirii dezinformării de către persoane cu aderență importantă la public.
În fața teoriilor conspirației este crucial să menținem un mod de gândire echilibrat si critic! Acesta implică căutarea activă a surselor de informații corecte, verificarea afirmațiilor și evaluarea critică a dovezilor prezentate. De asemenea angajarea de discuții publice purtate pe un ton decent poate ajuta la demitizarea teoriilor conspirației prin prezentarea de informații factuale si de argumente științifice și logice!
În plus acea „alfabetizare media” despre care pomeneam în editorialul precedent care nu este altceva decât o educație în domeniul mass-media joacă un rol vital în combaterea răspândirii teoriilor conspirației. Educarea oamenilor cu privire la modul de identificare a dezinformării, de înțelegere a prejudecăților si de analiză critică a surselor, le poate permite acestora să ia decizii în cunoștință de cauză si să reziste la a cădea pradă teoriilor conspirației. Însă până la educarea mass-media sau simultan cu aceasta diriguitorii ar trebui să aibă în vedere la modul cel mai serios educația generală a populației si ca o componentă a acesteia educația pentru sănătate, pentru că aceasta este numărul „1” între determinanții sănătății si pentru că națiunile cele mai vulnerabile la dezinformare au fost cele cu nivelul de educație cel mai scăzut!
În fine este esențial să ne amintim că în perioade de criză, unitatea, încrederea si luarea deciziilor bazate pe dovezi sunt esențiale pentru depășirea provocărilor si pentru a ne putea continua drumul împreună!