Probabil că cel mai bun barometru economic al unei false prosperități economice îl reprezintă sărbătorile importante ale anului. Cum sunt, de pildă, Crăciunul sau Sfintele Paști. Atunci, frenezia cumpărăturilor atinge cote maxime, greu de imaginat dacă stai să te gândești la indicii macroeconomici ai celor care operează cu astfel de noțiuni și iau pulsul financiar al națiunii. Magazinele devin locuri de modern pelerinaj, coșurile și cărucioarele supermarket-urilor abundă de produse mai mult sau mai puțin necesare, pentru că, în fond, marii retaileri închid rețelele lor de facilități comerciale de regulă doar o zi.
Aprovizionarea oamenilor cu produse e însă disproporționată față de perioada scurtă în care magazinele sunt închise, dar ea face parte dintr-o cultură specifică dar poate deformată a dorinței ca sărbătorile să nu te găsească cu masa goală. Cele mai populare instrumente de plată, dacă le putem numi așa, sunt în această perioadă tichetele valorice sau, mai popular, bonurile de masă, pe care unele firme sau sindicatele le oferă angajaților. Este una dintre explicațiile abundenței de cumpărători în supermarket-uri. Apoi, chiar și în anii mai dificili, unele societăți oferă angajaților prime destul de substanțiale, ceea ce facilitează, din nou, un aflux de clienți pentru comercianți. Toată lumea vinde de toate în aceste perioade, comercianții frecându-și mâinile de bucurie, în fața unor cumpărători frenetici, care nu s-au uitat nici la bani și nici la adaosurile comerciale record în preajma sărbătorilor. Mai mult, diversitatea de mărfuri a luat ochii, ca întotdeauna, cumpărătorilor, care se grăbesc să ia cu asalt rafturile magazinelor.
Custozii de pensiuni și facilități turistice nu se pot plânge nici ei. Mai ales cei care au astfel de proprietăți în zone cu obiective religioase importante, raportează ocupări ale locurilor de cazare și ale pachetelor turistice cu luni înainte. Acești comercianți au oferit pachete scumpe – cel puțin dacă le compari cu media europeană -, la prețuri mult mai mari decât la omologii lor unguri sau austrieci.
Toată această prosperitate este, din păcate, una bazată pe false premise economice. E un vârf artificial al puterii economice a românilor, forțat cumva de atmosfera sărbătorească și de tradiții cumva deformate. E un grafic ce va înregistra, între sărbători, cu siguranță, un recul al vânzărilor. Până în preajma Crăciunului, desigur. Nu mai e mult!
