Cei care călătoresc în Austria sau chiar şi în Ungaria pentru prima oară sunt frapaţi de adevăratele păduri de instalaţii eoliene şi de vastele dealuri şi câmpii cultivate cu rapiţă. Sunt toate semne ale mugurilor unei civilizaţii bazate pe energii neconvenţionale. Banatul, în general, este pe deplin pretabil la astfel de soluţii, numai că nimeni nu le ia foarte în serios, cu toate că în ultimii ani au apărut și la noi plantații de rapiță. Cei care ar putea produce instalaţii eoliene spun că în România nu există piaţă pentru ele, dar nu există pentru că ieşim greu din era „coşului de fum“. Eolienele de pe Semenic au fost mulți ani relicvele dezamăgitoare ale unui experiment nereuşit. Unul care a devansat, prin tehnologie, gândirea energetică din acei ani. Măcar, însă, pe locul lor, a apărut o facilitate hotelieră și turistică interesantă. Dar asta nu înseamnă că proiectele de genul acesta trebuie abandonate. Caraş-Severinul dispune de zone cu vânt constant şi puternic, care trebuie identificate, bine delimitate şi, ulterior, folosite ca atare pentru producerea energiei. Timid, lucrurile au început să se miște la Oravița și în Clisura Dunării, unde au apărut și funcționează instalații eoliene. Consiliul Judeţean și-a propus, cu mai mult timp în urmă, prin intermediul proiectelor din cadrul Programului de vecinătate România – Serbia, și acest tip de dezvoltare, inclusiv în Banatul Sârbesc. Aceste proiecte legate de evaluarea potenţialului eolian din partea Banatului de Sud vin însă destul de târziu, din perspectiva noastră, dar e mai bine decât deloc. Ele urmăresc să identifice exact acele zone în care se poate dezvolta infrastructura eoliană pentru producerea de energie verde, având, în plus, un mare atribut: păstrarea nealterată a mediului natural. Consiliul judeţean, împreună cu factori specializaţi de la Universitatea Eftimie Murgu“ (actualmente, Babeș- Bolyai – n.n.) şi cu reprezentanţi din Serbia au realizat, în urmă cu câțiva ani, o bază de date a arealelor specifice și au elaborat chiar o hartă detaliată a acestor zone, care să conducă, ulterior, la o strategie în domeniu. Era un prim pas în această direcţie, dar proiectul ar trebui continuat şi cu atragerea de investitori pe acest segment. Aceştia, creând o industrie eoliană, producând şi vânzând energie mai ieftină şi ecologică, pot fi acel mult aşteptat motor ar dezvoltării economiei regionale, de care avem atâta nevoie. Mai mult, industria reșițeană se poate axa, în parte, pe producția de elemente specifice acestor instalații. Pentru că numai aşa se poate închide cercul.
© 2023 Tim7.ro
