Incendierea pășunilor este o tradiție periculoasă care nu își mai are locul în secolul XXI. Privită ca o formă de igienizare a terenurilor agricole, an de an, această practică de curățare a pășunilor și terenurilor atrage cu sine adevărate tragedii. Au murit oameni, s-au aprins păduri, au fost mistuite de flăcări saivane, animale și construcții, unele cu valoare de monument istoric cum a fost biserica de la Vidra (ridicată în 1724).
Pompierii intervin, iar după multe ore de luptă cu focul și după ce au reușit să-l stingă, aceștia se retrag în bază, doar pentru a o lua de la capăt a doua zi. În același loc.
Problema incendierii pășunilor nu este una nouă, și tinde ca aceasta să ia amploare, având în vedere că în unele cazuri s-a intervenit în aceeași zonă de cinci ori într-o singură săptămână. În urmă cu doi ani, reprezentanții ISU au declarat că „Există zone în județ unde după stingerea incendiului și retragerea forțelor de intervenție în subunitate, a doua zi în jurul prânzului din nou avem incendiu”.
Tot astăzi, conform unui comunicat aparținând CFR, circulaţia feroviară a fost temporar oprită din cauza unui incendiu de vegetaţie și 7 trenuri de călători staţionează în gările de pe traseu.
În lipsa unor controale și cercetări ale autorităților publice, persoanele care au incendiat miriști și pășuni scapă de contravenții și eventual un dosar penal în cazul în care există pagube materiale semnificative.
La Arad, Primăria Arad a aplicat zero amenzi, anul acesta.
