Din punct de vedere ecologic, adică al pretențiilor ambroziei față de condițiile de mediu, sunt de reținut câteva aspecte-cheie utile în combaterea și limitarea populațiilor acestei plante:
1. Ambrozia este o plantă de habitate deschise: n-o s-o întâlnim niciodată în pajiști bine încheiate! Masa vegetativă a unei pajiști acoperă solul, iar semințele de ambrozie nici măcar nu ajung la sol! Orice porțiune de sol perturbat, orice prundiș de râu expus după inundații, orice loc viran ori margine de drum pe care solul a fost mișcat, lucrat este un habitat potențial pentru această plantă! O măsură aplicată în vestul Europei este înierbarea unor suprafețe (chiar cu trifoi), astfel încât să se formeze un habitat închis.
Închiderea habitatelor este cea mai bună strategie de combatere a ambroziei, însă nu întotdeauna este aplicabilă; nu putem înierba locurile virane, toate marginile de drum, terasamentele de cale ferată pe toată lungimea lor, iar despre culturi, cum este floarea-soarelui, infestate de ambrozie, nici nu poate fi vorba de așa ceva – acolo singura soluție, dacă nu este o cultură ecologică, este erbicidarea.
2. Ambrozia este o plantă iubitoare de lumină! Semințele de ambrozie de la suprafața solului germinează mai ușor decât cele îngropate în sol. O soluție pentru a limita prezența ambroziei în grădini și spații verzi ar fi mulcirea: așezarea unui strat de paie ori alte resturi vegetale pe sol, între plantele dezirabile, cultivate.
3. Cosirea ambroziei nu garantează eliminarea ei. S-a constatat că chiar dacă se distruge 90 % din partea supraterană a plantei, resturile de tulpini sunt capabile să genereze noi ramificații care pot ajunge la înorire (deci la producerea de polen).
Smulgerea plantelor, înainte de înorire pe cât posibil și îndepărtarea acestora este cea mai bună metodă, însă este neaplicabilă pe suprafețe mari pentru că necesită multă mână de lucru. Smulgerea plantelor ar fi cel mai bine să aibă loc înainte de înorirea lor; dacă totuși plantele au înorit și produs polen, smulgerea ar trebui să se facă dimineața, când polenul este lipicios și nu este atât de ușor ridicat în aer; plantele smulse vor fi puse în saci și transportate ca deșeu vegetal. Persoanele alergice la ambrozie ar trebui scutite de această operație, dar dacă trebuie totuși să o facă, vor purta mănuși și mască.
4. Condițiile de sol și umiditatea solului nu sunt factori de control ai ambroziei, care este o specie generalistă, adică crește destul de bine în condiții diverse, de la solurile nisipoase la cele grele, argiloase, de la soluri revene până la soluri uscate, slab aprovizionate de apă.
Vara, în condiții de uscăciune, putem observa adesea că ambroziei îi merge bine, pe când alte plante sunt deja ofilite. Nici temperaturile ridicate nu o deranjează foarte mult.
Dimpotrivă, mult discutatele schimbări climatice manifestate prin veri tot mai calde favorizează ambrozia.
La fel, tendința de trecere la un climat cu două anotimpuri, cu toamne calde, cu înghețuri și brume care survin tot mai târziu, favorizează extinderea perioadei în care polenul este prezent în aer. Există relatări conform cărora, la noi, polenul de ambrozie a fost găsit în aer în perioadele calde ale iernii.
Problemele de sănătate publică generate de ambrozie și alergiile ei au făcut ca planta să fie declarată buruiană de carantină, iar măsurile de combatere a ei să fie stipulate în legi, la nivel național și în hotărâri diverse ale administrațiilor locale. Fiecare proprietar de teren are obligația de a curăța terenul de ambrozie; recent, legea ambroziei (Legea nr.62/2018) a fost modificată astfel încât primăriile au dreptul de a intra pe terenurile private pentru a combate ambrozia, urmând ca proprietarul să suporte costul operațiunii.
Înainte de a considera o plantă ca invadatoare-problematică, ca pe-o pacoste, ar trebui să ne amintim că aproape toate plantele au fost la vremea lor invadatoare de noi teritorii și că combaterea lor ar trebui să fie fundamentată pe cunoașterea biologiei și ecologiei, iar accentul pus pe măsuri preventive și nu pe căutarea unor erbicide-minune. Fiecare specie de plantă are o istorie, vine de undeva, folosește la ceva eventual, indică anumite condiții de mediu sau obiceiuri ale oamenilor și are anumite relații cu aceștia.
Pe multe dintre miile de plante le ignorăm, inclusiv beneficiile pe care acestea ni le pot aduce, pe altele le vedem doar atunci când ne fac rău sau când ne pot deveni sursă de câștig.
Dincolo de faptul că indică modificări climatice în curs, ambrozia mai indică perturbarea puternică de către om a solului și ecosistemelor în general și nu în ultimul rând mai indică o preocupare redusă pentru rezolvarea unei probleme comune. Mult individualism, spirit comunitar slab, așteptări mari de la administrații. Vorbim tot mai des de voluntariat, însă nu avem cunoștință de acțiuni de voluntariat cu scop de combatere a acestei plante care cauzează suferință semenilor, uneori membrilor familiilor noastre sau chiar nouă înșine, fiecăreia și fiecăruia în parte.
Soluția Alergotel
Soluția Alergotel pentru bio particule vizează patru axe principale: informare, identificare, combatere și tratament. Soluția are arhitectură digitală, are la bază senzori avansați aer/sol/polen/bio-particule, imagini satelit armonizate într-o platformă inteligentă integrată cu autoritățile ce vine și cu aplicație pe telefon. Autoritățile publice (poliția locală, garda de mediu) pot folosi platforma pentru gestiunea problemelor de mediu și în special calitatea aerului, prin identificarea parcelelor și trimiterea înștiințărilor/somațiilor către proprietarii de terenuri în mod automat. Acest lucru ajută în anii următori pentru trasabilitate în eradicarea totală și o combatere eficientă a focarelor generatoare de alergeni și particule.
Folosind aplicația Alergotel, utilizatorul final poate să adere la identificarea zonelor infestate, vede în timp real nivelul și tipul de bio-particule din zona unde locuiește sau în zonele unde își desfășoară activitatea. Tot în aplicație, utilizatorul poate să își definească profilul alergic, primește alerte legate de nivele critice și recomandări prin inteligența artificială conectată. Utilizatorii care sunt și proprietari de terenuri identificate cu plante alergene (ex. ambrozie) pot fi informați din timp asupra dezvoltării acestora (în locația fiecărei parcele) și li se recomandă metoda de combatere cea mai eficientă.
Autori: Gicu-Gabriel ARSENE, Alina NEACȘU, Cătălin CHIȚU
