Ministerul Afacerilor Interne propune o serie de modificări legislative menite să permită monitorizarea electronică a persoanelor aflate sub control judiciar și arest la domiciliu. Aceste schimbări sunt în concordanță cu obiectivul declarat al MAI de a crește siguranța publică și de a eficientiza supravegherea executării măsurilor dispuse de organele judiciare.
Conform propunerii, MAI intenționează să modifice și să completeze Legea nr. 146 din 2021, privind monitorizarea electronică în cadrul procedurilor judiciare și executarea penală, prin intermediul unei Ordonanțe de urgență a Guvernului. De asemenea, se dorește elaborarea unui proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot al Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.
Una dintre principalele schimbări propuse este devansarea datei de extindere la nivel național a proiectului de monitorizare electronică pentru ordinele de protecție și ordinele de protecție provizorii, de la 1 ianuarie 2025 la 1 octombrie 2024. De asemenea, se propune devansarea aplicării sistemului de monitorizare electronică pentru persoanele aflate sub control judiciar sau arest la domiciliu de la 1 ianuarie 2026 la 1 octombrie 2024.
Aceste modificări presupun o aplicare etapizată și rapidă a sistemului, cu testarea acestuia începând de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență până la data de 1 octombrie 2024. Testarea va avea loc în municipiul București și în județele în care SIME este deja implementat, folosind infrastructura și dispozitivele existente.
Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a fost inițial implementat pentru situațiile de violență domestică în care este emis un ordin de protecție sau un ordin de protecție provizoriu împotriva agresorului. Implementarea acestuia a avut loc în trei etape:
Prima etapă (2022 – 2023) a acoperit municipiul București și județele Iași, Mureș și Vrancea. A doua etapă (2024) a inclus unitățile administrative-teritoriale menționate anterior și județele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea. A treia etapă, inițial planificată pentru anul 2025, va include restul unităților administrative-teritoriale și județele menționate, precum și județele Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Aceste modificări legislative și planurile de implementare reflectă eforturile autorităților române de a utiliza tehnologia pentru a îmbunătăți sistemul de justiție și de a asigura o supraveghere eficientă a persoanelor aflate sub control judiciar și arest la domiciliu, în scopul sporirii siguranței publice.
