Doi tineri, el din Lupeni, ea din Făget, după ce au așteptat câteva săptămâni pentru a prinde un loc de vizitare a expoziției BRÂNCUȘI de la Muzeul Național de Artă al Timișoarei, în duminica ultimă a expoziției, adică în 28 ianuarie, au rămas siderați, când au văzut că pe sculptura PASĂREA ÎN ZBOR a lui Brâncuși erau mai multe amprente. Au făcut câteva fotografii, pe care ni le-au trimis și pe care le reproducem aici, sperând că tiparul celor de la Tg-Jiu să reușească să redea amprentele.
Două lucruri ies în evidență:
1) praful de pe sculptură;
2) faptul că sculptura a fost atinsă fără ca sistemul de asigurare (alarme) să funcționeze.
Dacă sculptura ar fi fost ștearsă de praf, probabil că nu s-ar fi văzut amprentele.
Dar marele semn de întrebare este de când sunt amprentele? Din 27 ianuarie sau dinainte?
Supraveghetorii le-au observat sau nu?
De ce nu a funcționat sistemul de alarmă?
Cine a dat ordinul să fie dezactivat?
Custodele expoziției a verificat în fiecare zi, înainte de ora de vizitare sau după plecarea ultimului vizitator dacă lucrările expuse sunt în perfectă stare sau nu? Sau, dacă n-a făcut-o el, a fost vreun supraveghetor de sală, care s-a sesizat, și a anunțat pe cineva despre situația creată?
Bine că nu s-a întâmplat ca în filmul „Cum să furi un milion?”.
Norocul muzeului a fost că cei care au atins PASĂREA ÎN ZBOR nu au avut gânduri rele.
Altfel, „zbura” cine știe pe unde, dând de lucru Interpolului pentru mai mulți ani de zile.
Aveți la dispoziție, fotografiile făcute de B. I. din Lupeni, în ziua de 28 ianuarie 2024, în jurul orei 14:00.
P.S.1
După ce am redactat această notă, am auzit că pe o televiziune (PRO TV), Filip Petcu, directorul Muzeului Național de Artă Timișoara și Ovidiu Șandor, au dat un interviu în care au declarat că amprentele respective ar fi sub un strat de lac și că așa s-a primit lucrarea respectivă de la Veneția.
Greu de crezut, dar este, totuși o explicație? Decât nimic, e bună și asta.
P.S.2
Moneda cu Brâncuși, emisă de Banca Națională a României, culmea la sfârșitul expoziției, și nu la începutul ei, a fost doar un prilej de marketing ratat al B.N.R.
De ce spun asta? Pentru că foarte mulți vizitatori au dorit s-o cumpere, și sâmbătă, 27 și duminică, 28 ianuarie. Dar, nu a fost chip.
Banca Națională a pus-o în vânzare numai din 30 ianuarie 2024.
Strategie total greșită. Și ineficientă, bineînțeles.
Oricum, timișorenii care au fost duminică, 28 ianuarie, la muzeu, au reușit să-l vadă pe cel mai longeviv guvernator de Bancă Națională din România, din Europa și de pe mapamond.
P.S.3
În ianuarie 2024 Muzeul Național al Banatului poate concura cu orice muzeu de elită din lume. Simultan au fost cinci expoziții reprezentative: BRÂNCUȘI: SURSE ROMÂNEȘTI ȘI PERSPECTIVE UNIVERSALE, CATHARSIS – LA O MARGINE DE LUME a Suzanei Fântânariu, NEOAVANGARDA TIMIȘOREANĂ – CONCEPT ȘI CONTEXTUALIZARE, ARTĂ BĂNĂȚEANĂ ȘI MODERNĂ ROMÂNEASCĂ (permanentă) și CORNELIU BABA (permanentă).Toate excelente.
Vom reveni în numărul viitor cu o analiză mai largă într-un articol mai amplu.
P.S.4
Un vizitator din Cluj, se pare un specialist, ne-a sesizat în legătură cu instalațiile de climatizare ale muzeului. Sunt subdimensionate (și ineficiente, deci) pentru volumul de aer și umiditate.
Consiliul Județean Timiș ar fi bine să prevadă în buget investirea unor sume de bani pentru schimbarea sistemului existent.
De vină e și „specialistul’’, care a avizat „tehnic’’ cumpărarea actualei instalații mult subdimensionate.
