Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat postului Digi 24, că proiectul de lege referitor la Pilonul 2 de pensii nu a fost retras definitiv și va fi readus în atenția Guvernului săptămâna viitoare. În cazul în care va primi aviz favorabil, documentul va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere.Potrivit acestuia, inițiativa a generat numeroase reacții și controverse în spațiul public, mai ales din cauza modului în care a fost introdusă în discuție.
Bolojan: „L-am promovat neinspirat”
Bolojan a recunoscut că proiectul a fost promovat „neinspirat”, fiind pus pe ordinea de zi fără pregătire prealabilă, fără informarea populației și fără o dezbatere reală care să includă atât susținători, cât și critici. Premierul a explicat că documentul a fost trimis de ASF, prin Ministerul Muncii, direct către Guvern, iar membrii Executivului au aflat de el cu doar o zi înainte de a fi făcut public. În lipsa clarificărilor, în rândul populației s-a conturat ideea că statul ar dori să „confisce” banii din Pilonul 2 și să limiteze accesul la economiile acumulate.
Șeful Guvernului a menționat și presiunea termenelor internaționale, subliniind că România își propune să adere la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Pentru aceasta, proiectul trebuie să ajungă în Parlament înainte de începutul lunii septembrie, în contextul în care, în toamnă, urmează o evaluare pe domeniul competitivității, importantă pentru calificarea țării în acest „club” economic. Potrivit lui Bolojan, aderarea ar putea aduce avantaje precum îmbunătățirea ratingului de țară, costuri mai mici la împrumuturi și o imagine mai atractivă pentru investitori.
O nouă dezbatere pe această temă este programată săptămâna viitoare la Ministerul Muncii, iar premierul a insistat că discuțiile trebuie purtate deschis și transparent.
Cazul Pilonului 2 scoate din nou la iveală o problemă cronică a politicii românești: lipsa unei comunicări anticipate și a consultărilor publice înainte de lansarea unor inițiative cu impact major. Chiar dacă obiectivele internaționale sunt legitime, graba și lipsa de transparență nu fac decât să alimenteze suspiciuni și să erodeze încrederea publicului în instituții. În loc să fie un pas spre modernizare și stabilitate economică, proiectul riscă să devină un nou exemplu de cum forma poate compromite fondul.
