Sindromul de tunel (canal) carpian este o afecțiune comună cu precădere în rândul populației tinere, active și apare din cauza compresiunii structurilor de la nivelul încheieturii mâinii, pe fața sa anterioară (palmară), asupra nervului median. Anatomic, tunelul carpian reprezintă un spațiu de aproximativ 2-3 centimetri delimitat de oasele carpiene și de o structură conjunctivă numită retinaculul flexorilor sau ligamentul transvers al carpului. Interiorul tunelului este traversat de tendoane ale mușchilor flexori ai pumnului și degetelor precum și de nervul median. Având în vedere că structurile care delimitează tunelul carpian sunt dure, aproape lipsite de flexibilitate, aplicarea unor forțe compresive exterioare favorizează afectarea structurilor din interiorul tunelului carpian. Pot contribui la creșterea presiunii din interiorul canalului carpian și, astfel, la iritarea nervului median: suprasolicitarea articulației pumnului (încheieturii mâinii) prin mișcări repetitive (tastare) și/sau solicitante (tenisul de masă sau de câmp), poziția vicioasă a mâinii în timpul folosirii mouse-ului, fracturile la nivelul articulației pumnului, poliartrita reumatoidă (produce inflamație și edem).
Există, de asemenea, o serie de factori de risc pentru dezvoltarea afecțiunii: obezitatea, sarcina și menopauza – determină retenție de fluide care pot crește presiunea la tunelul carpian, tulburări endocrine, persoanele cu istoric familial pozitiv sunt predispuse la dezvoltarea sindromului de tunel carpian etc. Simptomele acestei afecțiuni includ: amorțeală, furnicături la nivelul palmei și degetelor (cu excepția degetului mic), arsură și/sau durere la nivelul degetelor, scăderea forței musculare cu posibilitatea de a scăpa obiecte din mână, degete tumefiate (umflate), durere la nivelul articulației pumnului, mâinii și antebrațului, scăderea acuității tactile la nivelul degetelor (capacitatea de a percepe excitații oricât de slabe și de a diferenția excitațiile asemănătoare) cu excepția degetului auricular (degetul mic).
Prevenim STC prin amenajare ergonomică (asigură confort sporit la utilizare) a locului de muncă, alegere potrivită a tastaturii (atenție la dispunerea și dimensiunea tastelor, rezistența lor la apăsare, unghiul și înălțimea tastaturii) și a mouse-ului, precum și prin poziția corectă a mâinilor când lucrăm la computer (încheietura mâinilor în poziție dreaptă, îndoirea în mod repetat putând provoca durere și STC prin compresia structurilor din tunelul carpian), evitarea mișcărilor stereotipice ale încheieturii mâinii, evitarea frigului, protejând încheietura mâinilor cu mănuși, folosirea mâinilor și a încheieturii lor fără a le forța, pauze regulate și schimbări ale poziției. La primele simptome, ne putem trata singuri prin masaj, stretching (exerciții de întindere), consum de alimente bogate în magneziu și vitamina B.
Tratamentul poate include terapie manuală, chiropractică (manipulare osteoarticulară), Yoga (exercițiu fizic menit să sporească flexibilitatea și puterea corpului). Medicul poate recomanda purtarea unei orteze pentru articulația pumnului, proceduri de electroterapie și poate prescrie medicamente. În cazurile severe care nu cedează la tratamentul conservator (neinvaziv, fără intervenție chirurgicală), tratamentul chirurgical rămâne ultima măsură de combatere a acestei afecțiuni.
Exerciții fizice simple și eficiente atât pentru prevenție, cât și pentru simptomele care au apărut deja:
- Relaxăm palmele și scuturăm încheietura mâinilor ca atunci când ne spălăm pe mâini și le scuturăm de apă.
- Împreunăm degetele întinse ale ambelor mâini, degetele îndreptate spre podea și policele (degetele mari) îndreptate în sus. Depărtăm și apropiem degetele ambelor mâini într-o mișcare dinamică.
- Întindeți mâna afectată în față cu palma orientată spre sol, iar cu degetele celeilalte mâini așezate pe fața palmară a degetelor mâinii afectate trageți în sus și le îndoiți spre corp până ajungeți în unghi drept la încheietura mâinii. Mențineți această poziție timp de 30 de secunde, cu o scurtă pauză după fiecare 10 secunde.
