Maratonul de antreprenoriat / Maratonul speranței

Vineri, 10 noiembrie, în Aula Magna a Universității de Vest a avut loc o nouă ediție a Maratonului de antreprenoriat, un eveniment special organizat, în primul rând, pentru studenți, dar și pentru oameni de afaceri din Timișoara. Aula Magna a fost arhiplină. Moderatorul maratonului a fost Ionuț Bonoiu, cunoscut ziarist de la publicații cu profil economic și financiar din București. Ionuț Bonoiu are umor, are stil, dar are și o ștampilă, care nu întotdeauna dă bine: este foarte pătruns de stilul de mitic bucureștean. Spun acest lucru pentru că la o asemenea întâlnire ar fi fost necesar să existe, în cazul prezentării fiecărui invitat, o pagină specială, care să conțină elementele specifice privind evoluția în afaceri a fiecărui invitat. Prezentarea glumeață, prietenoasă, afabilă, în stilul „ne tragem de șireturi” are nota ei de „captatio benevolentiae”, dacă este asortată și cu lucruri serioase, care înseamnă un traseu de succes, cu elemente care configurează un „bilanț” convingător pentru auditoriu. Sigur, e bine să-i mobilizezi pe studenți pentru aplauze de prezentare, dar ce te faci dacă prezentarea e foarte generală și ocolește liniile de exemplaritate ale unei afaceri de succes?
Au fost trei ore plăcute la Maratonul de antreprenoriat. Cu antreprenori plăcuți, cu discurs, cu antreprenoare frumoase și deștepte, cu întrebări bine țintite, cu întrebări mai lălăite și mai puțin interesante. Așadar, cu de toate. Ce m-a impresionat cel mai mult:
Povestea lui Marius Ghenea de la celebra „Flamingo” (de computere) la 3TS Capital Partners. Cartea lui de căpătâi pentru antreprenori: „Antreprenoriat. Drumul de la idei la oportunitate și succes în afaceri”. Cam lung titlul (se pare că n-a avut un edactor de carte) la nivelul ideilor din carte. Marius Ghenea a fost convingător și când a vorbit despre mentorat, la fel ca majoritatea invitaților. Așa a fost Cristina Chiriac, lideră a femeilor de afaceri din România, cea care conduce o firmă de consultanță ineînțeles, de succes). Cristina Chiriac a făcut și o adevărată pledoarie pentru munca de voluntariat și beneficiile ei pentru consolidarea solidarității antreprenoriale. În aceeași notă s-a remarcat Hildegard Brandl, o nemțoaică din România cu rădăcini puternice în Banat (la Teremia Mare, mai precis). Hildegard Brandl a vorbit despre inspirația în afaceri, despre încredere, despre munca în echipă, despre respect, despre cei 25 de ani trăiți în Germania și foarte puțin despre cei 6 trăiți în Venezuela lui Chavez. N-a vorbit deloc despre Premiul I obținut în 1994 la Bienala de Arhitectură de la Veneția. Ea este cea care a zis „Revoluția care contează are loc acum în România, este o revoluție a mentalităților”. Cel mai tăcut, cel mai puțin vorbăreț a fost PaulCopil, dar foarte profund. Paul Copil a subliniat factorul decizional într-o afacere. De asemenea, a arătat rolul stării de negociere și caracteristicile acesteia.
Un alt element care l-a individualizat pe Paul Copil a fost grija pentru succesiune în afaceri, punctând pe succesiunea familială și pe strategia de exit dintr-o afacere. Introducerea în scenă a lui Dragoș Anastasiu de către Ionuț Bonoiu, șugubățul prezentator, a fost spectaculoasă, vie și atractivă, ca și traseul existențial al omului și al afacerilor sale.

Patronul Eurolines, fost medic în Germania, a vorbit convingător despre timpul derulării unei afaceri, despre tranziția de la un model și sistem economic la altul, despre oportunitatea „istorică” a unor momente temporale dintr-o tranziție, despre spiritul antreprenorial și formarea antreprenorului, despre mentor și mentorat, despre piață națională și conjuncturile internaționale. Cu mult umor, la întrebarea lui Ionuț Bonoiu cu privire la ce ar însemna numele lui peste 100 de ani sau, mai degrabă, ce ar vrea să rămână, ori cu ce să se asocieze numele lui, a spus că ar prefera ca, între numele unei străzi și numele unui parc, numele lui să fie purtat de către acesta din urmă. S-ar bucura dacă prin parcul cu numele lui s-ar plimba îndrăgostiții din 2123. Și Paul Copil, cel mai tăcut dintre invitați, a savurat răspunsul lui Dragoș Anastasiu. Cel mai tăcut, dar și cel mai concis dintre vorbitori a subliniat rolul curajului în antreprenoriat spunând „Trebuie să încercați! Dacă sunteți pasionați de o idee, sigur veți reuși. Trebuie să aveți încredere și să vă bazați pe familie”. La acest capitol a punctat din nou Marius Ghenea, evidențiind rolul psihologic al armoniei familiale, coeficientul major de suport pe care îl asigură familia unei afaceri la un parcurs de durată. Remus Dănilă, de la Bursa de Valori București, a menționat schimbările de macaz din viața lui, fiind absolvent de teologie, apoi referentredactor la Mediafax, iar acum consilier-expert la Bursa din București. Și el a vorbit despre curaj, despre curajul schimbării , al mentoratului și al evaluării șanselor unei afaceri de nișă.
Cristian Onețiu, absolvent al Universității de Vest din Timișoara, a vorbit despre rolul eșecului în afaceri, despre perseverență și renunțare, punctând cu cele trei eșecuri succesive pe care le-a parcurs până să ajungă milionar. „Ce înseamnă competențele într-o afacere? Care-i rolul educației în formarea unui antreprenor? Cât datorezi unui mentor și cum să motivezi o echipă?” La aceste întrebări, Cristian Onețiu a răspuns cu aplomb, ca un profesionist sigur pe el. La fel ca Marius Ghenea, a remarcat rolul benefic al competiției, al gândirii critice, al antreprenoriatului studențesc existent acum (care este foarte bine finanțat), rolul agențiilor guvernamentale de dezvoltare, sprjiinul oferit antreprenorilor prin programele Uniunii Europene. A declarat că într-o afacere nu trebuie să existe sentimentul autosuficienței și aroganței. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, cel care a deschis și închis Maratonul de antreprenoriat, a vorbit despre rolul inovației și al curajului într-o afacere de succes, despre model și modelare, despre lansarea unui start-up și sprjiinirea studenților antreprenori, despre rolul ideii originale, al pasiunii și al formării spiritului antreprenorial chiar din timpul studenției. Dialogul care a urmat după închiderea maratonului a fost tot atât de viu și de atractiv. Poate că ar fi bine ca la edițiile viitoare ale „maratonului” invitații să fie mai mult „exploatați”, să fie grupați în echipe de 2-3 și să fie duși prin facultăți atât în Universitate, cât și în Politehnică sau la USVT. Să dialogheze cu studenții în cadrul unor seminarii specializate, al analizării tendințelor antreprenoriale de acum ș.a.m.d.

Sigur, ar fi nevoie și de filme documentare de scurtmetraj despre oameni de succes români și străini, iar elementele grafice și imagistice ar constitui elemente de suport demonstrativ. 180 de minute par să 􀃯 fost prea puține pentru a-i exploata cu mai mult folos pe invitații de marcă de la a doua ediție a Maratonului de antreprenoriat.