Decizia Curții de Apel Timișoara a confirmat ceea ce mulți contribuabili intuiau de ani de zile: administrația locală a încălcat legea, percepând ilegal sume uriașe de la proprietarii de clădiri nerezidențiale. Acum, după o bătălie în justiție, Primăria este obligată să returneze aproape 350 de milioane de lei celor pe care i-a jefuit fără scrupule în 2022 și 2023. Întrebarea este: cine răspunde pentru această fraudă fiscală la nivel instituțional?
Incompetență, aroganță și bani furați
Sumele impuse ilegal nu au fost o greșeală nevinovată, ci rezultatul unei decizii abuzive care a fost contestată de la bun început de mediul de afaceri. În loc să asculte avertismentele și să respecte legea, Direcția Fiscală a mers mai departe, sfidând contribuabilii și refuzând chiar și restituirea sumelor atunci când ilegalitatea a devenit evidentă.
Curtea de Apel a fost clară: cota adițională impusă prin hotărârile Consiliului Local a fost ilegală, iar administrația trebuie să returneze banii. Dar această decizie vine cu un cost uriaș pentru oraș. În loc să fie folosiți pentru investiții, reparații sau modernizări, sute de milioane de lei vor trebui scoși din buget pentru a acoperi această gaură făcută de incompetența administrației locale.
Unde sunt vinovații?
Cineva trebuie să răspundă pentru acest dezastru. Cine a inițiat aceste taxe ilegale? Cine a refuzat restituirea sumelor, chiar și după ce a fost clar că au fost percepute abuziv? Cine plătește acum pentru această greșeală colosală?
Desigur, nu primarul, nu consilierii locali și nici funcționarii responsabili. Ca de fiecare dată, nota de plată va fi pusă tot în spatele cetățenilor. O sumă uriașă va fi drenată din bugetul orașului, afectând servicii esențiale, în timp ce adevărații vinovați vor scăpa nepedepsiți, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori în administrația românească.
Cetățenii, sfătuiți să acționeze în grup
În fața acestui haos administrativ, antreprenorii Corina Macri și Dan Iliescu au inițiat un grup organizat care îi va ajuta pe contribuabili să-și recupereze banii. Mesajul lor este clar: acționând împreună, șansele de succes sunt mai mari, iar cei afectați sunt îndemnați să nu încerce să obțină restituirea individual, din cauza riscurilor birocratice și juridice.
Totuși, chiar și cu această inițiativă, rămâne o întrebare fundamentală: ce garanții avem că astfel de abuzuri nu se vor repeta? Pentru că astăzi este vorba de clădirile nerezidențiale. Mâine, cine știe? Poate va fi vorba de taxe abuzive pe locuințe, pe mașini sau pe orice altceva poate fi exploatat în numele „bugetului local”.
Este timpul ca cei responsabili pentru această catastrofă fiscală să fie trași la răspundere. Pentru că dacă nu plătesc ei, vom plăti din nou noi.
